Unii economisti spun ca planul de reconstructie al presedintelui Bush este necesar. Altii se intreaba daca guvernul il poate sustine financiar, arata CNN Money. In cadrul unui discurs pe care l-a tinut la Casa Alba, presedintele american a declarat ca desi recladirea coastei Golfului va fi extrem de costisitoare, are "incredere ca putem face fata planului de reconstructie si celorlalte prioritati pe care le avem".
Bush a declarat ca guvernul "va trebui sa reduca cheltuielile ce nu sunt neaparat necesare", si nu ar trebui sa aplice majorari de impozite.
Presedintele a refuzat sa ofere estimari cu privire la costurile implicate de planul de reconstructie sau sugestii legate de sursa banilor necesari.
Bush a declarat intr-un discurs televizat ca guvernul federal va suporta in intregime costurile planului de reconstructie.
Congresul american a aprobat deja eliberarea unor fonduri in valoare de 62 de miliarde de dolari (50,5 mld. euro), in timp ce costurile legate de programul de reconstructie sunt estimate a se ridica la cel putin 200 de miliarde de dolari (162,9 mld. euro).
Unii analisti se tem ca uraganul Katrina ar putea afecta economia prin cresterea deficitului bugetar si a ratelor dobanzii. Impactul majorarii ratelor ar putea fi unul semnificativ, spun unii economisti, putand afecta totul, de la crestere economica pana la nivelul impozitelor si ratele imprumuturilor ipotecare.
Riscurile nu sunt totusi atat de mari
Altii spun insa ca riscul nu este foarte mare, cheltuielile federale suplimentare putand impulsiona economia in ultima instanta.
Inainte de Katrina, Congressional BUdget Office, divizia Congresului ce se ocupa de budget, a estimat ca deficitul bugetar federal din anul fiscal 2006, ce va incepe de luna viitoare, ar putea atinge un nivel de 314 miliarde de dolari, in scadere de la valoarea estimata de 331 de miliarde de dolari pe anul fiscal curent.
Un purtator de cuvant al CBO a declarat vineri ca este inca prea devreme pentru a fi estimat impactul majorarii cheltuielilor asupra deficitului ce va fi inregistrat anul viitor.
Vineri dimineata insa Allan Hubbard, consilier pe probleme economice la Casa Alba, a declarat ca eforturile de reconstructie vor duce la cresterea deficitului, facand in acelasi timp comentarii similare celor lansate de Bush cu privire la majorarea impozitelor. Administratia Bush spera inca sa realizeze unele reduceri de impozite permanente.
Hubbard a mai declarat ca Bush isi pastreaza angajamentul de a "reduce deficitul la jumatate pana in 2009".
Secretarul Trezoreriei, John Snow, a declarat ca "Statele Unite isi vor putea ajuta vecinii si vor putea continua sa-si reduca deficitul".
Deficit de 350 mld. dolari
Totusi, unii raman sceptici. Ethan Harris, economist-sef in cadrul Lehman Brothers, estimase un deficit de 350 miliarde de dolari inainte de producerea uraganului Katrina, insa acum se asteapta ca deficitul bugetar sa atinga o valoare record de 450 de miliarde de dolari in urmatorul an fiscal.
Altii cred ca deficitul ar putea atinge o valoare chiar mai mare.
"Deficitul bugetar va fi in crestere in urmatorii trei, pana la sapte ani", spune Barry Ritholtz, strateg-sef in cadrul Maxim Group, o firma de investitii cu sediul in New York, adaugand ca nu va fi o surpriza daca deficitul ar ajunge pana la 500 miliarde de dolari in anul fiscal 2006.
In plus, Ritholtz se teme ca aceasta expansiune a deficitului bugetar ar putea frana cresterea economica.
"Cand guvernul inregistreaza un deficit enorm, tendinta este ca un volum foarte mare de capital sa fie absorbit, capital ce ar fi ajuns de altfel in sectorul privat", spune acesta.
Ashraf Laidi, analist monetar in cadrul MG Financial Group, a adaugat ca guvernul ar trebui totusi sa reanalizeze oportunitatea transformarii reducerilor de impozite in reduceri permanente pentru a putea evita un nivel extrem de ridicat al deficitului.
"Deficitul bugetar este din nou in prim-plan pe fondul pachetelor de cheltuieli de urgenta si al lipsei unei inghetari sau al eliminarii treptate a reducerilor de impozite," spune Laidi.
Reconstructia se face prin indatorare
Altii spun ca guvernul ar trebui sa se imprumute pentru a plati pentru reconstrucia coastei si ca aceasta crestere a datoriei nu va reprezenta o povara foarte grea asupra economiei.
"In sfarsit, putem iesi din aceasta situatie. Sunt cheltuieli de 200 miliarde de dolari pentru o economie de 12 mii de miliarde de dolari," spune Mark Vitner, economist in cadrul Wachovia Corp. "Ce conteaza este felul in care vom finanta programul, fie ca ni-l permitem sau nu".
Vitner sustine, totusi, ca desi este posibil ca guvernul sa nu majoreze impozitele pentru a-si finanta programul de reconstructie, consumatorii vor fi oarecum afectati de majorarea ratelor dobanzii. Cresterea ratelor dobanzii de referinta ar fi rezultatul firesc ce ar trebui sa apara in urma contractarii de imprumuturi mai mari.
Cand guvernul federal majoreaza deficitul bugetar, acesta impune majorari de rate ale dobanzii asupra tuturor. Acest lucru inseamna ca imprumuturile ipotecare vor fi mult mai scumpe", spune Vitner.
Lyle Gramley, fost guvernator al Rezervelor Federale, acum consilier economic in cadrul Stanford Washington Research Group, este de acord cu faptul ca o crestere a deficitului bugetar anul viitor nu va avea efecte negative. Gramley considera ca deficitul poate fi sacrificat pentru recladirea orasului New Orleans. Acesta a mai explicat ca aceste cheltuieli federale ar trebui de asemenea sa stimuleze economia americana, iar acest lucru ar putea compensa unele dintre efectele negative legate de majorarea ratelor dobanzii.
"Inca ne confruntam cu o problema mai ampla legata de deficit, iar aceasta se va acutiza in urma cresterii platilor legate de asigurarile medicale si sociale", spune Gramley. "Ar fi bine sa reusim sa reducem deficitul bugetar pe termen mai lung. Acest lucru ma ingrijoreaza mai mult decat cresterea temporara a deficitului".
Idei de la Forbes
Autoritatile de la Washington aloca zeci de miliarde de dolari pentru reconstructia orasului New Orleans si a devastatei regiuni de coasta a Golfului Mexic. O masura ce nu ar costa mult si ar revitaliza rapid aceasta regiune ar fi transformarea acesteia intr-o adevarata zona libera pentru intreprinderi, comenteaza Forbes.
Rezidentii si companiile locale ar fi scutite atat de impunerile federale, cat si de cele asupra castigurilor de capital. Parintii ar putea avea libertatea de a alege. Daca ar dori sa-si transfere copiii la alta scoala, ar primi o chitanta sau cupon echivalent cu suma cheltuita pe copil in actuala scoala. Ratele impozitelor asupra proprietatii de dinainte de Katrina ar fi reduse. Oamenii ce locuiesc in regiune sau care se muta aici ar fi scutiti de impozite.
Beneficiind de astfel de facilitati, micile intreprinderi ar prospera, cateva ar deveni chiar Microsoft-ul sau Intel-ul de maine.
Oportunitatile de angajare ar fi foarte numeroase. Oamenii ar veni bucurosi in regiune, contribuind la recladirea acesteia. Vocile critice ar spune ca toate aceste stimulente ar conferi regiunii un avantaj nedrept fata de restul tarii. Aceasta ar duce insa la un alt pas constructiv, si anume, transformarea intregii tari intr-o adevarata zona libera pentru companii. America ar prospera cum nu a facut-o niciodata.
Uraganul Katrina ar putea genera o noua abordare, plina de seriozitate, a problemei energiei.
In Statele Unite nu s-a mai construit nici o rafinarie petroliera in decurs de aproape 30 de ani. Desi industria petroliera s-a dovedit remarcabil de creativa in a spori productia pe baza rafinariilor existente, este nevoie totusi de rafinarii noi.
Presedintele ar trebui sa faca presiuni pentru adoptarea unor masuri legislative care sa inlature obstacolele. Agentia pentru
Protectia Mediului, de exemplu, are o serie de reglementari ce obliga rafinariile sa produca o varietate de tipuri de benzina pentru a fi respectate standardele ecologice regionale, in special pe durata verii. Eficacitatea acestora este insa pusa la indoiala, insa se stie cu
siguranta ca acestea majoreaza costurile legate de productia de benzina si reduc productia de benzina. Majoriatea acestor reglementari au fost suspendate temporar dupa uragan. De ce n-ar fi eliminate cu totul?
Congresul ar trebui sa permita explorarile petroliere intr-o mica parte a Arctic National Wildlife Refuge din Alaska. Industria petroliera si-a dovedit capacitatea de a fora, refacand mai apoi terenul afectat.
Congresul ar trebui in acelasi timp sa permita explorarile in Outer Continental Shelf. Daca rezervele de aici ar fi explorate, dependenta Statelor Unite de surse externe de energie ar scadea considerabil.
PreSedintele Bush ar putea pune capat pentru totdeauna cresterii constante a preturilor la petrol prin vanzarea mult mai regulata de petrol din cadrul Strategic Petroleum Reserve. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
