Liderii europeni lucrează la un al doilea ajutor extern, decirca 110-120 mld. euro, ce urmează să fie acordat Greciei, darmulţi economişti sunt de părere că astfel nu se rezolvă problemelefundamentale cu care se confruntă ţara.
Agenţia de presă Thomson Reuters a făcut un scenariu cu ceea ces-ar putea întâmpla în cazul în care Grecia nu se va redresa nicidupă acest ajutor şi cu opţiunile pe care Germania, care are celmai greu cuvânt de spus cu privire la soarta euro, le-aravea.
La un moment dat în următoarele 18 luni cancelarul german AngelaMerkel ar putea primi un telefon, iar la celălalt capăt al firuluise va afla preşedintele BCE. În acel moment, Grecia a eşuat din nouîn a-şi atinge ţintele de reducere a deficitului, în mare parte dincauza incapacităţii sale de colectare a taxelor. Planurile deprivatizare sunt în întârziere, iar investitorii evită achiziţiilede active din cauza protestelor sindicatelor şi a instabilităţiipolitice din ţară. Un al doilea bailout pus în grabă la punct deUE şi FMI în septembrie 2011 şi acceptat cu greu de parlamentulgrec a eşuat.
Nu va mai exista un al treilea bailout al Greciei pentru că boardulFMI nu mai este dispus să aprobe noi fonduri pentru Atena, care seaflă la numai câteva zile distanţă de intrarea în incapacitate deplată.
"Lucrurile nu stau bine deloc", spune Mario Draghi, preşedinteleBCE, în convorbirea cu Merkel. "Am pompat lichidităţi în sistemulbancar grec, dar nu mai putem continua. Dacă nu se ia o decizierapid, Grecia va intra în default".
Urmează mai multe apeluri din partea directorului FMI ChristineLagarde şi a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.Preşedintele american o sună la rândul său pe Merkel. "Soartaeconomiei mondiale depinde de ce se va întâmpla în Europa în acestweekend", spune Barack Obama.
Toate opţiunile pe care le are Merkel sunt sumbre. Cum ar puteaexplica parlamentului german că probabil jumătate din suma de 35de miliarde de euro angajată pentru Grecia va fi pierdută?
Va fi învinuită pentru ezitarea de care a dat dovadă la începutulcrizei? Cum îi poate linişti pe germani că banii lor sunt încă însiguranţă? Va ceda presiunilor interne de a scoate Grecia din zonaeuro? Sau există o cale care ar putea întări euro pe viitor şi arreduce pierderile inerente unui default al Atenei?
Ministrul german de finanţe propune o idee care a fost discutatăintens de oficialii UE timp de mai multe luni, în pofida negărilorpublice.
Pentru a limita criza de pe pieţe şi a reclădi încrederea în zonaeuro, de ce nu ar exista un schimb al titlurilor guvernamentalegreceşti, la un discount puternic, cu obligaţiuni emise de fondulde salvare al zonei euro, EFSF? Aceste noi instrumente ar figarantate de membrii zonei euro şi acceptate de BCE ca garanţii înoperaţiunile sale de refinanţare, menţinâd băncile greceşti înviaţă.
Muntele de datorii al Greciei ar fi înjumătăţit, la aproximativ 80%din Produsul Intern Brut (142,8% din PIB în 2010), în cadrul unuiacord de restructurare încheiat cu creditorii.
Băncile şi asigurătorii ar înregistra pierderi dramatice dincauza scăderii valorii obligaţiunilor deţinute, însă ar primi noiobligaţiuni garantate de fondul european de salvare. O astfel desoluţie ar declanşa în mod inevitabil proteste dure înGermania.
Cum văd grecii ceea ce se întâmplă cu ţara lor
Condiţiile exagerate ale bailout-ului acordat Greciei relevăatitudinea colonialistă a Bruxellesului, se arată într-o opinie adoi greci, Costas Douzinas şi Petros Papaconstantinou, publicată deThe Guardian. Cei doi prezintă mai multe aspecte care au fostintepretate greşit.
1. Bailout-ul acordat Greciei nu este un cadou,ci un împrumut cu o dobândă ridicată. Fondurile de bailout nu suntfolosite pentru plata salariilor funcţionarilor publici şi apensiilor, ci a datoriilor deţinute de băncile germane şi franceze.Potrivit estimărilor FMI, Grecia va efectua plăţi legate derefinanţare şi dobânzi în valoare de 131 mld. euro în perioada2009-2014, cu mult peste valoarea împrumutului iniţial de 110 mld.euro. Guvernul grec a fost obligat să provoace o crizăeconomică şi socială inimaginabilă în Europa Occidentală în vremede pace pentru a primi împrumuturile.
2. Guvernele europene oferă acum un al doilea împrumut dacăGrecia va accepta un set de măsuri şi mai drastice. Acceptareaacestor măsuri a fost stabilită drept precondiţie pentru platacelei de-a cincea tranşe din bailout-ul iniţial. Acesta esteun adevărat caz de şantaj în opinia celor doigreci.
3. Pierderea suveranităţii economice este însoţită deatacuri fără precedent la adresa integrităţii politice şi juridicea ţării. Inspectorii UE şi FMI vizitează ţara în modregulat, examinează situaţia şi dictează politica. Conform nouluiplan, emisari străini vor fi desemnaţi în cadrul principalelorministere şi vor administra companiile care vor privatiza activelepublice. Viziunea actuală promovează o disciplinareneocolonială a populaţiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
