Business Internaţional

Cele mai prestigioase scoli de business au avut un rol important in declansarea turbulentelor economice

19.03.2009, 00:00 34

John Thain (fostul sef al Merrill Lynch) a absolvit un MBA. La fel si Richard Fuld (ex-CEO al Lehman Brothers), Stan O'Neal (CEO al Merrill Lynch inainte de venirea lui John Thain), Vikram Pandit (directorul executiv al Citigroup) sau managerul de fonduri de hedging John Paulson. Toti acesti actuali sau fosti bancheri de top au in portofoliu un MBA.

Masteratele in administrarea afacerilor, o poarta catre corporatiile americane, sunt ravnite in special pe Wall Street. Dar pe fondul crizei economice generalizate, analistii si profesorii se intreaba daca nu cumva modul in care sunt educati studentii a contribuit la declansarea turbulentelor, scrie International Herald Tribune.
"Este evident un esec de proportii", a declarat Angel Cabrera, decanul Thunderbird School of Global Management. "Nu putem pretinde ca nu avem nicio vina in conditiile in care asistam la un esec atat de mare in ceea ce priveste functiile executive", a adaugat el.
Criticii modului in care se face educatie de business au multe motive sa se planga. Unii spun ca scolile pun un accent prea mare pe teorie, detasandu-se de viata reala. Altii spun ca studentii sunt invatati sa vina cu solutii pripite pentru probleme complicate si ca dupa absolvirea unui MBA nu au alt obiectiv decat sa creasca valoarea de piata a companiilor la carma carora ajung.
Asemenea deficiente s-ar putea sa-i fi pus pe absolventii scolilor de business in situatia de a nu avea instrumentele necesare pentru a lua deciziile care sa poata calma turbulentele, spun criticii. De aceea din ce in ce mai multi angajatori si manageri de resurse umane pun la indoiala valoarea unui MBA si le spun tinerilor ca pot obtine experienta la locul de munca.
In multe scoli, schimbarile in ceea ce priveste aria curiculara sunt din ce in ce mai vizibile. Unele dintre acestea incep sa se concentreze asupra gandirii pe termen lung, iar multe scoli au suplimentat numarul seminariilor pe tema crizei economice.
"Am trait o perioada foarte lunga de timp caracterizata de bunastare financiara, iar oamenii au devenit din ce in ce mai putin atenti la riscuri si la managementul riscurilor si s-au concentrat pe rezultatele financiare", spune Jay O. Light, decanul Harvard Business School. "Trebuie sa ne indreptam din nou atentia asupra miezului problemelor", a adaugat el.
Scolile de business au privit mult timp in interior, iar o parte a turbulentelor actuale si-ar putea gasi radacinile in ultima autoexaminare majora a acestora. La sfarsitul anilor '50 cercetarile comandate de companii au descoperit ca aceste scoli se bazau intr-o proportie prea mare pe aptitudinile vocationale.
Una dintre recomandarile formulate in aceste studii se referea la o modificare a curiculei in sensul introducerii unor cursuri mult mai analitice si mai riguroase. De-a lungul timpului, astfel de modificari au fost efectuate aproape pretutindeni, studentii asimiland acum modele complexe de analiza a strategiilor competitive.
Dar e posibil ca scolile de business sa fi mers prea departe in aceasta actiune a lor, spune Warren Bennis, profesor de management la University of Southern California. Acestea pun un accent prea mare pe rigoare si neglijeaza relevanta, crede Bennis. Rakesh Khurana, profesor la Harvard Business School, spune ca o alta recomandare formulata de cercetarile din anii '50, aceea a transformarii businessului intr-o profesie adevarata, a primit prea putina sustinere.
Scolile de business, spune el, nu si-au invatat niciodata studentii ca - la fel ca doctorii sau avocatii - ei erau parte a unei profesii. Mai mult, in anii '70 a inceput sa ia amploare ideea potrivit careia pretul actiunilor unei companii reprezinta principalul indicator al succesului acesteia, ceea ce a modificat conceptele referitoare la tehnicile de management ale scolilor.
In loc sa fie vazuti drept supraveghetorii pe termen lung ai companiilor, executivii au inceput sa fie perceputi drept agenti ai actionarilor si principalii responsabili pentru maximizarea averii acestora.
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO