OMV, cea mai mare compania petroliera din Europa Centrala, are o valoare de 12,8 mld. euro data de capitalizarea ei bursiera si incerca sa cumpere compania ungara MOL, a carei valoare a ajuns la 11,6 mld. euro. In aceste conditii, in care diferenta de valoare dintre "vanat" si "vanator" este doar de 1,2 mld. euro, intrebarea care se ridica este cine se afla in spatele atacului austriac asupra ultimei redute de valoare din Europa?
Intre afacerile celor doua companii este o diferenta de 7 mld. euro in functie de cifrele de afaceri raportate pe anul trecut. Ambele companii au un free float (actiuni listate) de peste 50%, ceea ce practic lasa in mainile unor investitori necunoscuti controlul celor doua companii.
Informatiile privind o eventuala detinere majoritara a unor actionari rusi in cadrul grupului OMV nu este de actualitate, dar nu a fost niciodata elucidata.
In mai, anul acesta, dupa vizita presedintelui rus in Austria, s-au semnat 20 de acorduri economice in domeniile energetic si al constructiei de automobile, a caror suma modica s-a ridicat la 3 mld. dolari (2,25 mld. euro).
Importanta Austriei pentru interesele economice rusesti este data insa de faptul ca ea este cea mai mare zona de tranzit a gazului rusesc. Mai mult, gigantul energetic rus Gazprom a semnat cu OMV un memorandum de intelegere privind dezvoltarea unei unitati de stocare a gazelor in Austria. Gazprom chiar a zis ca la un anumit moment ar putea achizitiona o participatie in cadrul grupului austriac.
Alexander Medvedev, seful Gazprom, a spus la acel moment ca luand in considerare anumite premise, s-ar putea realiza niste discutii cu OMV pentru un joint-venture sau pentru achizitia unui pachet de actiuni. Atunci, nu era momentul potrivit spunea Medvedev, dar acum este? Schimbarea de atitudine in ceea ce priveste OMV a aparut dupa vizita oficialului rus, iar austriecii spun ca pot cumpara totul, de la gaze, rafinarii, pana la ultima benzinarie a MOL, cu 14 mld. euro im-prumutate de la J.P. Morgan sau Barcklays. Reprezentantii OMV au negat interventia Gazprom, dar schimbarea de strategie este evidenta.
Intre timp, MOL incearca sa se baricadeze impotriva acestei tentative de fuziune "ostila", cum a fost caracterizata de catre primul-ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsany. Potrivit Bloomberg, MOL a dat 111,4 mil. dolari (84 mil. euro) pentru a rascumpara 700.000 de actiuni cu singurul scop de a opri o potentiala preluare din partea OMV.
O alta informatie aparuta in Budapest Business Journal, care citeaza surse din OMV, sustine ca MOL ar putea vinde pachetul de 25%, plus o actiune, detinut la firma petroliera croata INA, urmand sa uti-lizeze fondurile pentru a bloca o eventuala oferta de preluare din partea OMV. O astfel de decizie ar fi justificata de costul ridicat al rascumpararii de actiuni proprii de catre MOL, in incercarea de a bloca o potentiala oferta ostila de achizitie din partea companiei autriece OMV, scrie Wirtschaftsblatt, citand surse bine informate din cercurile de afaceri austriece.
Un posibil cumparator al companiei croate ar fi chiar rusii de la Lukoil carora li s-ar fi oferit inca o portita spre Europa.
Ultimele informatii indica faptul ca austriecii ar intentiona sa-si utilizeze participatia de aproximativ 20% dobandita in MOL pentru a realiza un schimb de active, care sa-i permita preluarea controlului partial asupra depozitelor si a retelei de transport al gazelor naturale controlate de firma ungara, potrivit publicatiei Vilaggazdasag. Infrastructura detinuta de MOL pe segmentul gazelor naturale include o serie de unitati importante de depozitare, aflate in constructie si realizate in parteneriat cu grupul rus Gazprom.
La nivel european aceasta fuziune ar insemna formarea unei structuri de monopol, potrivit presei internationale. Daca se dovedeste ca in final in spatele OMV se afla investitori rusi, in Romania s-ar forma practic o structura ruseasca in portofoliul careia s-ar afla 80% din piata locala a petrolului formata din Lukoil, Petrom (detinuta de OMV), OMV si MOL, in cazul in care ar avea loc fuziunea dorita de austrieci. Practic o piata petroliera de noua miliarde de euro ar fi controlata de companii cu capital rusesc, iar pe segmentul de gaze dintr-o piata de 4 mld. euro, o treime reprezinta gaz importat tot din Rusia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
