În timpul crizei economice europene, liderii din nordul continentului au afirmat de multe ori că nu vor accepta ca cetăţenii plătitori de taxe din ţărilor lor să trebuiască să rezolve problemele altor state şi să piardă bani, alimentând în acest fel un sentiment de indignare a populaţiei nord-europene. Totuşi, în ciuda a trei ani şi jumătate de datorii şi agitaţie, cu bailout-uri care au contabilizat mai mult de 400 de miliarde de euro, plătitorii de taxe din nordul zonei euro nu au pierdut nici măcar un cent, scrie Reuters.
Guvernele din Germania, Finlanda, Austria, Olanda şi Franţa au economisit miliarde de euro mulţumită unei scăderi abrupte în sumele pe care trebuie să le plătească pe pieţele financiare pentru a strînge bani, din moment ce costurile împrumuturilor au scăzut considerabil.
Totuşi, profitul de pe urma crizei nu a împiedicat să se instaleze în rândul votanţilor imaginea de cetăţeni ai Europei de Nord care lucrează din greu şi îşi pun banii în joc pentru a salva Eurpa de Sud, şi să ameninţe unitatea europeană.
În fapt, contribuabilii germani, la fel ca cei din Finlanda, Olanda şi din majoritatea Europei de Nord, nu au pierdut deloc bani, miniştrii lor de finanţe reuşind chiar să economisească fonduri.
“Ca o consecinţă neintenţionată a crizei, Finlanda a beneficiat enorm. Nu am pierdut nici un cent”, a declarat Martti Salmi, secretar din cadrul ministerului finlandez de finanţe însărcinat cu relaţia cu Uniunea Europeană.
Conform unui studiu al gigantului în asigurări Allianz, Germania a economisit 10,2 miliarde de euro în 2010-2012, datorită costurilor mai joase ale împrumuturilor, în timp ce randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a scăzut de la 3,39% la 1,18%.
Un alt studiu, al Jens Boysen-Hogrefe de la Institutul economic IfW, sugerează că bugetul federal al Germaniei a economisit 8,6 miliarde de euro în 2011 datorită dobânzii mici a Băncii Centrale Europene şi percepţiei de ţară extreme de sigură pentru investiţii în titluri de stat.
Economiile s-au ridicat la 9,6 miliarde de euro în 2012, iar efectul dobândrii de siguranţă va genera 2 miliarde de dolari în 2013, conform IfW.
“Dacă adunăm avantajele provenite din rata dobânzii, obţinute în perioada 2010-2012, şi cele din care Germania va beneficia în anii care vor urma, bugetul Germaniei a făcut o economie de 67 miliarde de euro, prin dobânzi mai mici plătite la împrumuturile atrase de pe pieţele financiare”, a scris Allianz în raportul publicat în septembrie anul trecut.
Oficialii germani sunt conştienţi de poziţia lor financiară mai puternică, care este rezultatul unei scăderi de cel puţin două procente în costurile împrumuturilor. Totuşi, politicienii germani continuă se plângă de riscurile care se adună pe umerii contribuabililor germani.
Finlanda, Olanda şi Franţa nu au câştigat la fel de mult ca Germania, dar au fost şi ele martorele unei scăderi substanţiale în costurile împrumuturilor pe timpul crizei.
La baza prejudecăţilor şi neclarităţilor despre pierderile suferite de plătitorii de taxe este faptul că, în opinia publică, diferenţa dintre “a împrumuta” şi “a da de pomană” a încetat să mai existe.
Deşi sentimentul anti-bailout este puternic în mare parte din Europa de Nord, nu s-a înregistrat nici o dorinţă din partea politicienilor să înlăture neclarităţile. Spre exemplu, partidul Adevăraţii Finlandezi, care este împotriva UE, îşi trage suportul din rândul cetăţenilor, pe baza premisei că finlandezii cheltuiesc bani pe Europa de Sud.
În realitate, situaţia este diferită. Deşi Finlanda a acordat multe garanţii către bailout-urile din zona euro, şi a împrumutat bani ţărilor care au acceptat planurile de salvare, ministerul de finanţe Finlandez a câştigat bani de pe urma crizei.
Anul trecut, Banca Centrală Finlandeză a contribuit cu 227 de milioane de euro la bugetul Finlandez, ca urmare a profiturilor făcute cu obligaţiunile pe care le deţine în Grecia, Spania şi Portugalia. Anul acesta, se preconizează că profitul se va ridica la 360 de milioane de euro.
În prezent,
“În fiecare zi, pericolul pentru contribuabilii la fondurile de salvare se diminuează”, a declarat un oficial european.
Oficialii au spus că indiferent dacă vreuna dintre ţările care au beneficiat de bailout-uri nu va plăti înapoi o parte din banii împrumutaţi, alternativa – o ruptură în zona euro – ar fi mult mai costisitoare decât orice cost de bailout.
Un studiu făcut de fundaţia germană Bertelsmann a arătat această săptămână că dacă Germania se va întoarce la marcă, PIB-ul ţării va fi cu 0,5% mai mic între 2013 şi 2025, ceea ce ar duce la o pierdere de 1.200 de miliarde de euro în perioada de 13 ani, suma ce reprezintă jumătate din economia germană în 2012.
“Este posibil să ieşim fără nici o zgârietură, sau să ne zgâriem doar un pic, dar dacă ajungem să “iertăm” un împrumut de 1 miliard de euro către Grecia undeva în următorii 10 ani, nu este nimic în comparaţie cu ce am putea întâmpina dacă am avea o ruptură în zona euro”, a declarat Salmi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
