Pe un fundal în care criza băncilor spaniole a aruncat deja Spania în ghearele pieţelor, Comisia Europeană recomandă ca statele din zona euro să stabilească o "uniune bancară" în care să suporte împreună povara eşecurilor instituţiilor de credit. Dar realitatea, în care nevoia de protecţie a ţărilor în faţa contaminării distruge relaţiile financiare internaţionale, poate transforma visul comisarilor în coşmar.
Una dintre cele mai evidente dovezi ale fragilităţii legăturilor financiare dintre statele europene este disputa dintre Germania şi Italia pe tema finanţării băncilor. În toamna anului trecut autorităţile germane de reglementare din sistemul bancar au interzis băncii italiene Unicredit să se mai împrumute de la subsidiarele din Germania. Berlinul voia să-şi protejeze sistemul bancar de infecţia care se putea propaga din sudul Europei. Măsura i-a înfuriat pe oficialii băncii centrale italiene şi a îngheţat relaţiile dintre autorităţile financiare ale celor două state, scrie The Wall Street Journal.
Astfel de dispute au devenit tot mai frecvente, nefiind ocolită nici România, în condiţiile în care membrii Uniunii Europene se tem că sistemul financiar creat în perioadele mai fericite fără prea multe restricţii riscă să aducă problemele economiilor bolnave în cele sănătoase. În faţa acestui pericol, ţări precum Austria, Olanda, Spania şi Marea Britanie au adoptat politici de genul "fiecare pentru el".
Analiştii consideră că naţionalismul reglementărilor din Europa pune la încercare conceptul de piaţă unică. "Totul face parte dintr-o tendinţă mai mare. Facem paşi care ne îndepărtează de o integrare mai strânsă pe multe fronturi", a afirmat Andrea Beltratti, preşedintele băncii italiene Intesa Sanpaolo.
În Marea Britanie, Autoritatea pentru Servicii Financiare a încercat în ultimii ani să-şi mărească puterea de control asupra băncilor mari europene cu operaţiuni locale. Autoritatea a făcut presiuni asupra unora dintre băncile cu activităţi de investment-banking la Londra, precum Société Générale, Deutsche Bank şi UBS să-şi transforme unităţile din simple filiale în subsidiare, acest statut permiţând o supraveghere mai strictă, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Directorii băncilor europene susţin că s-au confruntat cu astfel de presiuni în mai multe state din UE.
În noiembrie anul trecut, autorităţile austriece au anunţat reguli care limitează posibilitatea băncilor de a emite credite în Europa de Est. Băncile austriece au o prezenţă puternică în special în România şi Ungaria. Decizia unilaterală a Vienei a atras atenţia presei şi autorităţilor internaţionale, care au avertizat că o astfel de măsură ar putea aduce o criză de finanţare în Europa de Est.
Andrea Enria, preşedintele Autorităţii Bancare Europene, i-a telefonat guvernatorului băncii centrale austriece pentru a-l avertiza asupra riscului unor posibile represalii. Instituţia a trimis la Viena oficiali pentru a determina autorităţile austriece să-şi schimbe poziţia, ceea ce s-a şi întâmplat.
Visul comisarilor
Însă Comisia Europeană visează o uniune bancară în care zona euro permite sprijinirea băncilor bolnave prin intermediul noului fond de salvare a zonei euro, în loc să oblige guvernele să ceară ajutor extern.
"Cu cât este mai clarificată această idee, cu atât va fi mai bine pentru UE", a declarat ieri preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care vede într-o centralizare mai mare a reglementărilor financiare un prim pas posibil spre o uniune monetară mai integrată. Dacă ar fi acceptată de membrii zonei euro, propunerea s-ar putea dovedi salvatoare pentru Spania, ţară care se confruntă cu o criză bancară, de lichiditate, a datoriilor, de încredere şi a locurilor de muncă şi este împinsă de pieţe spre un bailout, notează Thomson Reuters. Costurile de finanţare pentru obligaţiunile spaniole scadente la zece ani au atins miercuri nivelul periculos de 6,7%, dar joi s-au retras spre 6,5%.
CE i-a mai oferit Spaniei o gură de oxigen, propunând acordarea unui an suplimentar, până în 2014, pentru ca guvernul să reducă deficitul bugetar la nivelul de 3% din PIB tolerat de UE. Termenul de ajustare ar fi prelungit dacă Spania prezintă un plan credibil de buget pentru perioada 2013-2014.
CE a propus, de asemenea, ideea unui fond pan-european de asigurare a depozitelor, care ar proteja guvernele individuale de costurile mari ale salvării băncilor. Problema este că Germania s-a opus până acum ferm soluţiei salvării colective a băncilor şi unui sistem de garantare sau oricărei utilizări a fondului de bailout fără respectarea politicilor umilitoare de austeritate impuse de programele UE/FMI.
Iar Berlinul nu pare să aibă motive să-şi schimbe poziţia. Miercuri, randamentele obligaţiunilor germane cu scadenţa la zece ani au atins minimul istoric, de 1,32%, în condiţiile în care teama a impins investitorii către siguranţa datoriei germane. Pentru obligaţiunile de doi ani, yieldul mediu a coborât la 0,01%. De asemenea, rata şomajului din Germania a ajuns în mai la cel mai redus nivel de după cel puţin 1998, de 6,7%, comparativ cu 6,8% în aprilie. Numărul total al şomerilor s-a redus la 2,855 milioane.
Şi SUA au de câştigat deocamdată din criza europeană. Yieldurile bonurilor de trezorerie scadente la zece ani au atins tot miercuri cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani, de 1,6%.
Disputele dintre state pe tema băncilor
► Marea Britanie vs. Franţa. Autorităţile britanice şi cele franceze au intrat în conflict după ce Marea Britanie a cerut informaţii detaliate despre băncile franceze.
► Germania vs Italia. După ce Unicredit a majorat împrumuturile de la unităţile din Germania, autorităţile de la Berlin au intervenit pentru a limita retragerile de capital. Ca represalii, Banca Italiei şi-a înăsprit supravegherea asupra unităţii italiene a Deutsche Bank şi a forţat-o să-şi consolideze capitalul.
► Marea Britanie vs. Spania. Londra i-a interzis diviziei britanice a Santander să transfere fonduri către banca-mamă.
► Grecia vs. Franţa. Banca Greciei le-a interzis băncilor greceşti controlate de băncile franceze SocGen şi Credit Agricole să acceseze fonduri de la banca centrală. Băncile franceze au acuzat de discriminare.
► Austria vs. România şi Ungaria. Atrocităţile austriece le-au ordonat băncilor să reducă creditarea în Europa de Est, ceea ce a provocat temeri că regiunea se va confrunta cu o criză a creditului. Austria şi-a revizuit ulterior poziţia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
