Forţele ruseşti au invadat Ucraina ieri, confirmând cele mai negre temeri ale Vestului cu cel mai amplu atac al unui stat împotriva altuia din Europa de la cel de-al doilea război mondial. În urma invaziei, preţurile petrolului au trecut de pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, iar cele ale materiilor prime agricole, de la grâu la ulei de palmier, au consemnat o creştere spectaculoasă, alimentând temerile privind securitatea alimentară. Criza energetică sporeşte de asemenea presiunile asupra lanţurilor globale de aprovizionare.
Liderii UE au anunţat că vor impune noi sancţiuni asupra Rusiei, îngheţându-i activele, stopând accesul băncilor sale la pieţele financiare europene şi ţintind „interesele Kremlinului“ în urma „atacului barbar“ asupra Ucrainei. Şi SUA au anunţat că vor urma noi sancţiuni. Criza ucraineană constituie o ameninţare severă pentru optimismul global privind redresarea economiei mondiale de pe urma pandemiei în contextul sancţiunilor decise şi creşterii dramatice a preţurilor energiei, scrie Financial Times.
Chiar înainte ca criza ucraineană să escaladeze, băncile centrale ale lumii trăgeau semnalul de alarmă cu privire la ameninţarea unei perioade prelungite de inflaţie ridicată. Acum, tensiunile împing puternic în sus preţurile petrolului şi gazelor, urmând să încetinească redresarea economică, în special în Europa, şi amplificând temerile privitoare la direcţia inflaţiei, cât şi dilema băncilor centrale ale lumii legată de momentul şi ritmul înăspririi politicii monetare.
Majoritatea economiştilor cred că economiile avansate au puterea de a depăşi această criză fără dificultate. Însă escaladarea tensiunilor va diminua rapid optimismul din economiile avansate, avertizează Nathan Sheets, economist la Citi.
Bethany Beckett, economist la Capital Economics, arată că inflaţia riscă să se menţină mai ridicată timp mai îndelungat, afectât companiile, cât şi gospodăriile.
În acest context, marile bănci centrale ale lumii se află în faţa unei dileme şi mai acute. „În faţa amplificării presiunilor inflaţioniste, BCE şi Banca Angliei va trebui să se întrebe dacă acest lucru va avea un mai amplu efect de creştere a aşteptărilor privind inflaţia şi salariilor, sau un efect de scădere a veniturilor reale, încrederii, cheltuielilor şi prin urmare a inflaţiei pe termen mediu“, arată George Buckley, economist-şef la Nomura.
Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat perspectivele pentru Europa, prin prisma creşterii costurilor legate de energie, turbulenţelor financiare şi unor schimburi comerciale mai reduse.
„În opinia mea, va exista un efect inflaţionist pe termen scurt, adică preţurile vor creşte din cauza costurilor mai mari la energie“, a declarat Yannis Stournaras, strateg BCE, pentru Reuters. „Însă pe termen mediu-lung, cred că efectul va fi deflaţionist“.
Stournaras a fost primul strateg BCE care a vorbit clar despre implicaţiile crizei din Ucraina asupra politicii băncii, declarând că banca centrală ar trebui să continue să cumpere obligaţiuni cel puţin până la sfârşitul acestui an pentru a diminua impactul crizei.
Impactul economic exact este greu de cuantificat înainte de a se cunoaşte amploarea exactă a confictului şi a sancţiunior economice care vor urma.
Analiştii sunt însă de acord că BCE va încetini probabi retragerea măsurilor de susţinere.
„BCE va deveni mai prudentă şi şi-ar putea amâna decizia restrângerii achiziţiilor de obligaţiuni“, potrivit lui Frederik Ducrozet, strateg la Pictet.
Chris Scicluna, de la Daiwa Capital Markets, este şi el de părere că criza din Ucraina va „încetini ritmul normalizării politicii BCE“.
Potrivit lui Carsten Brzeski de la ING, BCE s-ar putea abţine de la a preciza o dată exactă privitoare la încheierea programului de achiziţie de active la şedinţa de politică monetară din 10 martie.
Isabel Schnabel, membră a consiliului executiv al BCE, declarase deja pentru FT săptămâna trecută că în cazul unei escaladări a tensiunilor din Ucraina, banca nu va „accelera probabil normalizarea politicii“.
În cazul băncii centrale americane, conflictul din Ucraina nu va determina probabil oficialii acesteia să-şi modifice planurile de retragere a susţinerii pentru economie, notează The New York Times.
Hugh Gimber, strateg în cadrul JPMorgan Asset Management, a declarat pentru CNBC că situaţia din Ucraina va exercita şi mai multă presiune asupra băncilor centrale, sporind probabilitatea unei greşeli de politică.
„La început de an, era clar că bancherii centrali se află în faţa unei mari dileme: dacă ar înăspri poitica prea rapid, economia ar încetini prea mult; dacă ar înăspri-o mai lent, ar risca să piardă controlul asupra aşteptărilor privind inflaţia pe termen mediu.
Acum, invazia Ucrainei de către Rusia sporeşte această confuzie.
În timp ce creşterea preţurilor la energie reprezintă o forţă inflaţionistă, riscurile legate de conflict aduc de asemenea în prim plan temerile privitoare la presiuni recesioniste, creând o dilemă din ce în ce mai complexă pentru băncile centrale, consideră Victoria Scholar, de la Interactive Investor.
În acest context, Matteo Cominetta, economist la Barings Investment Institute, avertizează că investitorii trebuie să se aştepte la o nesiguranţă şi mai mare şi să se pregătească pentru posibilitatea unor greşeli de politică.
