In ciuda unui declin important al cheltuielilor consumatorilor si a incetinirii ritmului de crestere economica in state precum Cehia, Polonia, Slovacia si Estonia, economistii au sustinut multa vreme ca situatia respectiva nu se datora crizei financiare, care inregistra deja o extindere rapida in vestul continentului.
Unul dintre principalele motive pentru care economiile est-europene prezentau o rezistenta sporita in fata crizei, argumentau analistii, era reprezentat de existenta unor reglementari puternice a sistemului financiar.
Desi au permis intrarea masiva a bancilor straine pe pietele locale, in principal datorita presiunilor autoritatilor europene, tarile din fostul spatiu comunist au gasit o solutie destul de simpla pentru a contracara eventualele riscuri, inasprind reglementarile din sectorul bancar.
Avantajul unei piete mult mai bine reglementate decat cele vestice a disparut insa rapid pe fondul unor greseli fundamentale ale autoritatilor politice din regiune, cum ar fi derularea unor deficite bugetare si de cont curent ridicate. In acelasi timp, consumatorii din regiune sunt puternic expusi la piata creditelor contractate in valuta si ale caror dobanzi s-au majorat cu 50% in ultimul an.
Cea mai afectata tara central-europeana in urma extinderii crizei este Ungaria, unde volumul creditelor denominate in forinti s-a triplat din 2006 incoace. Si asta intr-un moment in care principalii parteneri comerciali ai tarii (economiile din zona euro) incep sa alunece usor spre recesiune, creand si mai multe probleme pentru fosta republica socialista.
Ungaria a primit deja o linie de finantare in valoare de 5 miliarde de euro din partea Bancii Centrale Europene si a semnat un acord cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala si cu Uniunea Europeana pentru a primi 20 de miliarde de euro.
In acelasi timp, pe lista statelor aflate pe lista de asteptare a FMI in vederea obtinerii de finantare se mai afla Belarus, dupa ce si Ucraina a primit asistenta din partea forului. Lipsa lichiditatilor isi face simtita prezenta in unele economii emergente, in conditiile in care criza pietei de creditare afecteaza comertul, facand extrem de dificila rambursarea datoriilor externe.
Ca urmare a crizei severe care a lovit piata ungara, strategii bancii centrale de la Budapesta au decis saptamana trecuta majorarea dobanzii de politica monetara cu 3%, pana la 11,5%, in incercarea de a veni in sprijinul monedei nationale care s-a depreciat la valori istorice fata de euro. In acelasi timp, guvernul ungar si-a redus estimarile privind cresterea economica pentru anul viitor pana la 1,2%, luand in calcul chiar posibilitatea recesiunii. Miscarile oficialilor maghiari vin la doar cateva saptamani distanta de o serie de declaratii care puneau accentul asupra "capacitatii ridicate a tarii de a absorbi socurile".
Spre estul continentului situatia pare insa mult mai disperata, in situatia in care Ucraina si Belarus au solicitat sprijinul FMI, bursele rusesti au inregistrat scaderi istorice si au fost suspendate mai multe zile in ultimele doua luni, iar piata imobiliara din tarile baltice a ajuns la pamant. Mai mult, agentiile de evaluare financiara au decis in ultimele saptamani reducerea ratingului de tara al Ucrainei si Rusiei.
In Ucraina, deficitul de cont curent ar putea urca pana la 15 mld. dolari (11,15 mld. euro) anul acesta, miscare ce ar putea pune si mai multa presiune asupra monedei nationale.
Grivna, moneda locala, s-a depreciat deja cu 13% in raport cu dolarul american in ultimele doua luni pe fondul intensificarii turbulentelor financiare, al dezmembrarii coalitiei guvernamentale si al alegerilor legislative anticipate programate pentru 7 decembrie.
Deficitul bugetar al tarii a atins 7,2% din PIB, adica 7,7 miliarde de dolari, in primele sapte luni ale anului, pe fondul cresterii costurilor cu energia si a cresterii consumului, arata statisticile autoritatilor de la Kiev.
In acelasi timp, agentiile de rating sunt de parere ca riscurile implicate de operatiunile bancilor ucrainene s-au majorat semnificativ din cauza presiunilor inflationiste puternice, a cresterii deficitului de cont curent si a instabilitatii politice din fosta republica sovietica.
De la Moscova, criza se vede cel mai bine reflectata in evolutia pietei bursiere locale care s-a prabusit constant in ultimele doua luni si jumatate, dupa invazia Georgiei de catre trupele rusesti.
Principalii indici bursieri locali, RTS si Micex, au pierdut mai mult de 70% fata de niveluri record inregistrate in mai anul acesta. Prabusirea actiunilor listate pe bursa moscovita, in special a celor din segmentul financiar a fortat guvernul si banca centrala de la Moscova sa arunce zeci de miliarde de dolari pe piata financiara.
Rezervele valutare ale Rusiei se ridicau la jumatatea lunii octombrie la 517,5 mld. dolari, potrivit datelor bancii centrale de la Moscova. Nivelul este cu 80 de miliarde de dolari sub cel inregistrat la inceputul lunii august. De fapt, in numai o saptamana de la inceputul acestei luni, rezervele valutare rusesti s-au prabusit cu 14,9 miliarde de dolari, ceea ce inseamna ca tara pierde peste doua miliarde de dolari zilnic. In acelasi timp rubla s-a depreciat saptamana trecuta pana la cel mai scazut nivel din 2006 incoace.
Belarusul este printre ultimele tari din Europa de Est care si-a anuntat intrarea in valtoarea crizei financiare internationale, in momentul in care a facut apel la finantare din partea Fondului Monetar International. La fel ca majoritatea statelor care au apelat la ajutorul FMI, Belarusul are rezerve extrem de reduse de valuta care nu sunt suficiente pentru a-i permite sa traverseze o perioada caracterizata de asemenea turbulente. In acest moment, Belarus detine rezerve de moneda straina in valoare de 4,19 miliarde de dolari (3,26 mld. euro).
In acelasi timp, economiile baltice se confrunta cu perspective economice din ce in ce mai sumbre, in situatia in care inasprirea conditiilor de creditare si inflatia accentuata au redus semnificativ cererea pentru proprietati imobiliare. Statele baltice s-au bazat puternic in ultimii ani pe dezvoltarea pietei imobiliare.
Recent insa reprezentanti ai guvernului lituanian au facut o serie de declaratii din care reiese ca preturile de pe piata imobiliara ar putea sa scada cu 20% anul viitor, generand o incetinire semnificativa a ritmului de crestere economica a tarii. Industria constructiilor a "ignorat intr-o maniera irationala" transformarile la nivel macroeconomic, fara sa reduca preturile sau numarul de proiecte, au sustinut oficialii de la Vilnius.
Sursa problemelor statelor baltice pare sa fie, de asemenea, consumul exagerat bazat pe credite. Iar in momentul in care conditiile de creditare s-au inasprit drastic piata imobiliara a primit o lovitura puternica. Coroborata cu actuala criza globala, evolutia segmentului imobiliar lituanian va influenta cresterea economica a tarii, care ar putea incetini pana la 1,5% in 2009 fata de 5,3% cat se estimeaza pentru anul acesta.
Criza financiara din Occident ar putea afecta, de asemenea, puternic exporturile Bulgariei, in conditiile in care 60% dintre partenerii comerciali ai tarii balcanice sunt state membre ale Uniunii Europene, au avertizat oficialii de la Sofia. In acelasi timp, piata bursiera bulgara a fost lovita in aceeasi linie cu celelalte piete de profil din regiune. Iar estimarile privind o reducere a volumului investitiilor straine directe pe piata locala, indica un impact puternic asupra cresterii numarului de locuri de munca din aceasta tara si implicit asupra evolutiei salariilor bulgarilor.
In stare critica
- Avantajul unei piete mult mai bine reglementate decat cele vestice a disparut insa rapid pe fondul unor greseli fundamentale ale autoritatilor politice din regiune, cum ar fi derularea unor deficite bugetare si de cont curent ridicate.
- Agentiile de evaluare financiara au decis in ultimele saptamani reducerea ratingului de tara al Ucrainei si Rusiei.
- Economiile baltice se confrunta cu perspective economice din ce in ce mai sumbre, in situatia in care inasprirea conditiilor de creditare si inflatia accentuata au redus semnificativ cererea pentru proprietati imobiliare.
- Criza financiara din Occident ar putea afecta, de asemenea, puternic exporturile Bulgariei, in conditiile in care 60% dintre partenerii comerciali ai tarii balcanice sunt state membre ale Uniunii Europene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
