Numărul forajelor din SUA, urmărit de indicatorul Baker Hughes, este în scădere de când a atins maximul de 1.609 puncte în octombrie anul trecut, însă declinul a accelerat spectaculos în ultimele cinci săptămâni, scrie în publicaţia britanică Financial Times Mark C. Lewis, analist la compania de consultanţă financiară Kepler Cheuvreux. În săptămâna încheiată în 30 ianuarie, indicatorul a înregistrat o cădere record de 94 de unităţi, iar în următoarele şapte zile una de 83 de unităţi. Raportat la octombrie, scăderea este de aproape 30%, (cu 469 de unităţi). Mai mult de jumătate din forajele la care producătorii de ţiţei au renunţat (265 de unităţi) sunt de tip orizontal, cele mai productive. În ultimele cinci săptămâni reducerea a fost de 342 de puncte, un declin de o severitate fără precedent în istoria indicatorului, şi vine în condiţiile în care producătorii au anunţat reduceri substanţiale ale investiţiilor în capital productiv din cauza reducerii preţului petrolului.
Trendul este îngrijorător pentru SUA deoarece petrolul de şist a ajutat această economie să reducă importurile. Exploatarea şistului este însă costisitoare deoarece puţurile cu petrol de şist se epuizează mai rapid decât cele tradiţionale, fiind nevoie de deschiderea unui număr mai mare de noi puţuri în fiecare an pentru amortizarea declinului natural, iar aceasta presupune noi investiţii. Arabia Saudită şi ţările din OPEC înţeleg că din cauza naturii costisitoare „revoluţia şistului“ din SUA are nevoie de preţuri mari pentru a continua.
Analiştii băncii americane Citigroup estimează că preţul petrolului destinat pieţei americane, WTI, s-ar putea reduce cu mai mult de 50%, în jurul pragului de 20 de dolari barilul, până la începutul celui de-al doilea trimestru în condiţiile în care supraproducţia va umple facilităţile de depozitare aproape de cotele maxime, notează Bloomberg. Ţiţeiul WTI era tranzacţionat ieri cu puţin sub 49,5 dolari barilul. În SUA, stocurile de petrol sunt la maximul istoric.
„Rusia are în faţă o furtună perfectă“
Tom Kloza, analist la Oil Price Information Service, prognozează că preţul ţiţeiului WTI vor atinge în al doilea trimestru pragul cel mai de jos al actualului ciclu de evoluţie în jurul nivelului de 30 de dolari barilul.
„Cred că acest ciclu mai are mult până să se epuizeze“, a spus el, menţionând că diferenţa între WTI şi Brent s-ar putea lărgi la 10 dolari.
Analiştii de la Jefferies Bache se aşteaptă ca preţul petrolului American să marcheze noi minime pe termen scurt îndreptându-se spre pragul de 40 de dolari barilul. Petrolul Brent ar ajunge la 48 de dolari barilul, faţă de 115 dolari în iunie şi 45 de dolari în ianuarie.
Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că producţia din SUA se va reduce accentuat la început, dar îşi va reveni, însă cea din Rusia va scădea în următorii cinci ani.
„Rusia, având în faţă o furtună perfectă cu preţuri în colaps, sancţiuni internaţionale şi deprecierea rublei, va avea cel mai mult de pierdut în această industrie“, a avertizat agenţia.
