Sistemul bancar grecesc, aflat în miezul crizei datoriilor din zona euro, începe să dea semne se slăbiciune, în timp ce liderii europeni nu reuşesc să se înţeleagă asupra modurilor în care uniunea monetară poate fi scoasă din criză, iar creşterea economică a regiunii se apropie periculos de stagnare.
Băncile mari greceşti sunt pândite de o criză de lichiditate
Cele mai mari patru bănci geceşti, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au acceptat să achiziţioneze obligaţiuni de 50 mil. euro emise de una dintre cele mai mici instituţii de credit elene, Proton Bank, pentru a ajuta la recapitalizarea acesteia, scrie Financial Times.
În această săptămână, mai multe bănci greceşti intenţionează să acceseze lichidităţi de urgenţă oferite de banca centrală. Băncile elene au rămas fără garanţii de calitate după o serie de reduceri ale ratingurilor de credit efectuate de agenţiile de evaluare financiară şi nu mai pot cere finanţare de la BCE. Ele însă pot fi ajutate cu fonduri alocate de Banca Greciei, în acord cu BCE.
Toate cele patru mari instituţii de credit au în faţă o criză de lichiditate, în condiţiile în care guvernul va retrage din depozitele constituite la aceste companii zece miliarde de euro pentru a plăti datorii care ajung la scadenţă în următoarele săptămâni.
"În acest mediu este esenţial să se împiedice prăbuşirea băncii Proton şi crearea unei atmosfere de frică ce ar avea urmări neprevăzute", explică un reprezentant al unei bănci pentru a justifica raţiunea care a stat la baza achiziţionării obligaţiunilor Proton.
Proton Bank, cu doar 31 de sucursale, este prima bancă elenă care ajunge în pragul falimentului de la apariţia crizei datoriilor în Grecia, în urmă cu 18 luni. "Băncile mici sunt cele mai vulnerabile", spune un analist financiar.
Banca centrală a Greciei a înlocuit în această lună consiliul director al Proton şi mai mulţi oameni din conducerea băncii, numind totodată un comisar special care să supravegheze operaţiunile, după ce s-a descoperit o gaură de 51 de milioane de euro în finanţele băncii. Guvernul a efectuat, de asemenea, un transfer de urgenţă de 100 mil. euro către Proton. Banca nu a reuşit să ramburseze 70 mil. euro din aceste împrumuturi, după ce clienţii şi-au retras depozitele, speriaţi de zvonuri că principalul acţionar, Lavrentis Lavrentiadis, este investigat pentru spălare de bani şi delapidare.
Lavrentiadis, magnat media şi al industriei farma, considerat cel mai tânăr oligarh grec, controlează 15% din Proton. Aproape 30% din portofoliul de credite al băncii, de 850 mil. euro, constă în împrumuturi acordate afacerilor cu probleme ale magnatului.
Starea economiei greceşti este mai gravă decât s-a crezut
Economia grecească s-ar putea comprima cu până la 5,2% anul acesta şi ar putea rămâne în recesiune şi anul viitor, anticipează doi oficiali din guvernul de la Atena, scrie The Wall Street Journal. Estimarea este mult mai pesimistă decât cea a guvernului, care indică o contracţie economică de 3,8-3,9%. Scăderea accentuată a economiei ar putea împinge deficitul bugetar al Greciei la 8-8,5% din PIB în acest an, comparativ cu estimarea oficială de 7,6% din PIB.
Lipsa de consens la nivel politic alimentează neîncrederea pieţelor în zona euro
Cancelarul german Angela Merkel continuă să se împotrivească presiunilor pieţelor de a accepta crearea unor obligaţiuni comune ale zonei euro, afirmând că politicienii nu trebuie să permită pieţelor financiare să dicteze. Oficialul consideră că o astfel de măsură ar submina stabilitatea economică, potrivit Bloomberg.
Emiterea de obligaţiuni comune ar necesita modificări ale Tratatului UE care ar avea nevoie de câţiva ani pentru a fi implementate şi ar putea încălca constituţia Germaniei, a afirmat Merkel. Cancelarul a subliniat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată "în viitorul îndepărtat", însă introducerea unor obligaţiuni ale zonei euro în contextul actual ar submina şi mai mult stabilitatea economică, astfel că "nu reprezintă un răspuns în prezent".
Pieţele financiare şi unele state europene, printre care Belgia, cer tot mai insistent liderilor europeni să creeze obligaţiuni comune ale zonei euro, în timp ce temerile privind criza datoriilor de stat şi încetinirea economiei globale trag în jos de la începutul lunii august acţiunile din Europa şi din întreaga lume. Punctul de vedere al lui Merkel este împărtăşit şi de preşedintele UE, Herman von Rampuy.
Pieţele au fost dezamăgite de o serie de măsuri anticriză propuse recent de Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Printre acestea figurează limitarea datoriilor unui stat prin Constituţie. Deşi măsura este menită a conferi încredere pieţelor, analiştii, printre care şi Noah Feldman, profesor de Drept la Universitatea Harvard, o consideră inutilă, deoarece guvernele vor şti întotdeauna cum să interpreteze legile pentru a depăşi bariera limitării datoriei prin legea fundamentală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
