Spania şi Franţa au anunţat bugetele pentru anul viitor, care sunt cele mai austere de până acum. În cazul statului iberic, mii de protestatari au ieşit în stradă pentru a condamna reducerile de cheltuieli şi introducerea unor noi taxe, prin care premierul Mariano Rajoy vrea să reducă deficitul cu 40 miliarde euro. În Franţa, guvernul vrea să facă acelaşi lucru, punând povara asupra bogaţilor şi companiilor.
Măsurile de austeritate nu vor fi de ajuns pentru Spania, care va fi nevoită să împrumute 207,2 miliarde euro pentru a se finanţa anul viitor, potrivit Ministerului de Finanţe, premierul Mariano Rajoy fiind presat să recurgă la fondul de salvare european în loc să încerce să atragă finanţare de pe piaţa financiară, scrie Bloomberg.
Datoria Spaniei va ajunge să reprezinte în 2013 aproximativ 90% din Produsul Intern Brut (PIB), deoarece statul va trebui să suporte costul salvării băncilor sale, a sectorului energetic şi a partenerilor din zona euro, Grecia, Irlanda şi Portugalia.
Anul acesta deficitul bugetar va fi de 7,4% din PIB, potrivit declaraţiei ministrului de finanţe spaniol Cristobal Montoro. El a spus că ţinta propusă privind deficitul bugetar, de 6,3% din PIB, ar putea fi atinsă dacă se exclude costul recapitalizării băncilor.
Planurile Spaniei de împrumut ar putea pune la încercare bunăvoinţa investitorilor de a continua finanţarea guvernului împreună cu Banca Centrală Europeană care aşteaptă să cumpere obligaţiunile statului dacă premierul este de acord cu condiţiile cerute.
La sfârşitul săptămânii trecute guvernul spaniol a prezentat 43 de măsuri menite să stimuleze creşterea economică, printre care se numără îngheţarea salariilor bugetarilor şi tăierea costurilor cu ajutoarele de şomaj.
În privinţa reformelor, comisarul european pentru afaceri Olli Rehn a afirmat că statul iberic a depăşit recomandările UE pentru restructurarea ţării.
Decât să taie din statul asistenţial, Franţa preferă taxe mai mari pentru bogaţi şi companii
Francezii se pot aştepta la impozite mai mici peste doi ani, dar încă sunt necesare măsuri dure pentru a repara sistemul de asistenţă socială prea îndatorat. "Avem în faţă doi ani indiscutabil foarte dificili. Dar eforturile fiscale nu vor mai fi necesare după aceea. După 2015 vom reduce impozitele", a spus ministrul francez al bugetului Jerome Cahuzac (foto stânga), potrivit Thomson Reuters. Guvernul Franţei a anunţat vineri bugetul pentru anul viitor, care prevede taxe mai mari pentru companii şi un impozit de 75% pentru marii bogaţi, dar nu reduce cheltuielile bugetare. Criticii spun că bugetul, prin care guvernul încearcă să obţină 30 mld. euro în plus, ar fi realizat economii mai mari micşorând masivul stat asistenţial francez, iar mulţi economişti sunt de părere că proiecţiile oficiale pentru creşterea economică sunt optimiste. Cahuzac a reafirmat că guvernul ţinteşte o creştere de 0,8% pentru PIB şi un deficit bugetar de 3% din PIB anul viitor. El a avertizat că economia nu va putea concura cu a Germaniei până când francezii nu iau decizii dure privind modul de finanţare a sistemului de asistenţă socială. "Ne concentrăm pe cum vom plăti, dar adevărata întrebare este cât suntem pregătiţi să plătim, la nivel colectiv, pentru a finanţa plasa de protecţie socială a acestei ţări".
Preşedintele francez François Hollande va anunţa anul viitor un pachet de iniţiative legislative destinate creşterii competitivităţii, elaborat în urma unor lungi consultări dintre sindicate şi asociaţiile patronale. Totuşi, guvernul încă nu se atinge de cheltuielile cu sănătatea, ajutoarele de şomaj sau beneficiile sociale. Economia Franţei a stagnat în al doilea trimestru din cauza înrăutăţirii balanţei comerciale şi a unui avans slab al cheltuielilor de consum în ciuda revenirii investiţiilor şi a cheltuielilor guvernamentale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
