După introducerea monedei euro în 1999, ratele dobânzilor unificate au permis membrilor uniunii monetare să se împrumute masiv la dobânzi mici. Obligaţiunile emise de statele din sudul Europei erau considerate la fel de sigure ca şi cele germane. Banii au inundat Grecia, iar Spania şi Irlanda s-au văzut în faţa unor boom-uri pe piaţa imobiliară.
Spargerea bulelor imobiliare din SUA şi Europa în 2007 a dat prima lovitură imaginii de invincibilitate a zonei euro. Spre sfârşitul lui 2009, noul guvern al Greciei a găsit că fostul executiv a minţit despre dimensiunea datoriilor. Descoperirea a provocat o pierdere drastică a încrederii investitorilor care în cele din urmă s-a propagat în întreaga zonă euro, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Ca o temă recurentă în povestea crizei datoriilor, politicienii dun uniunea monetară au reacţionat lent, cerând o anchetă în cazul neregulilor Greciei în loc să vină cu măsuri pentru recâştigarea încrederii pieţelor în condiţiile în care investitorii începuseră să-şi retragă capitalul din economia elenă şi să ceară Atenei dobânzi "penalizatoare" pentru a o finanţa.
Economiile mari din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional au întins Greciei o linie de credit în luna mai a anului trecut, dar până atunci finanţele greceşti distruseseră iluzia egalităţii între ţările din zona euro. Investitorii au penalizat rapid economiile mai slabe ale Portugaliei şi Spaniei, ducând la creşterea costurilor de finanţare ale acestor state.
Pierderile masive înregistrate de băncile irlandeze în urma prăbuşirii pieţei imobiliare au forţat Irlanda să ceară ajutor financiar internaţional la şase luni după Grecia. Portugalia, cu o economie necompetitivă, a urmat aceeaşi cale în luna mai a acestui an.
Cu toate acestea, liderii zonei euro au pierdut încă o oportunitate de a recâştiga încrederea pieţelor. Reticenţa din Germania, cea mai mare economie europeană, de a se angaja total în ajutarea partenerilor mai slabi a făcut ca programele de bailout să nu devină zidul de protecţie eficient. Problemele de accesare a pieţelor de finanţare de către Spania şi Italia n-au dispărut, ba chiar s-au acutizat. Cele două ţări au împreună datorii de 2.500 de miliarde de euro.
Mai grav este că măsurile de austeritate severe impuse Greciei în schimbul ajutoarelor internaţionale au determinat o scădere puternică a economiei, subminând planurile de reducere a cheltuielilor şi majorare a veniturilor, ceea ce afectat şi mai mult încrederea. Bogdan Cojocaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
