2009
În octombrie, în contextul unei furii generale faţă de guvernul anterior din cauza corupţiei şi a cheltuielilor, socialistul George Papandreou a câştigat categoric alegerile anticipate din Grecia.
În decembrie, Grecia admite că datoria publică a ajuns la 300 mld. euro, cel mai mare nivel din istoria modernă a ţării. Grecia este împovărată de mărimea datoriei care este echivalentul a 113% din PIB, o valoare aproape dublă faţă de limita de 60% stabilită pentru zona euro. Agenţiile de rating încep să retrogradeze băncile greceşti şi datoria guvernamentală.
2010
În ianuarie, un raport al UE condamnă "neregulile severe" găsite în statisticile greceşti. Deficitul bugetar al Greciei din 2009 este revizuit la 12,7% din PIB, de la 3,7%.
În martie, ţările din zona euro şi FMI convin să acorde un ajutor financiar în valoare de 22 mld. euro Greciei, dar nu sub formă de împrumuturi.
În aprilie, din cauza înrăutăţirii situaţiei de pe pieţele financiare, ţările din zona euro sunt de acord să furnizeze Greciei până la 30 mld. euro sub forma împrumuturilor de urgenţă.
Pe 2 mai ţările din zona euro şi FMI aprobă un ajutor financiar de 110 mld. euro pentru a salva Grecia.
În noiembrie, UE şi FMI acordă un ajutor financiar de 85 mld. euro Irlandei.
2011
În februarie, miniştrii de finanţe din zona euro înfiinţează un fond de ajutor financiar permanent, numit Mecanismul European pentru Stabilitate, care are o valoare de 500 mld. euro.
În mai, ţările din zona euro şi FMI aprobă un ajutor financiar de 78 mld. euro pentru a salva Portugalia.
În iulie este aprobat un al doilea ajutor financiar pentru Grecia, în valoare de 109 mld. euro pentru a rezolva criza grecească şi pentru a preveni contagiunea.
Pe 7 august BCE anunţă că va cumpăra obligaţiuni italiene şi spaniole pentru a încerca să reducă costurile de împrumut ale celor două ţări.
Pe 20 septembrie, ratingul datoriei Italiei este diminuat de către Standard & Poor's de la A + la A.
Pe 24 septembrie întâlnirea din Washington a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale se încheie cu apelul necesităţii unor acţiuni urgente, dar lipsa unor propuneri concrete. După câteva zile de speculaţii pe seama faptului că Grecia va eşua în a-şi atinge ţintele de buget, există semne că ţările din zona euro pun la punct un plan de salvare prin reducerea datoriei greceşti şi majorarea fondului de ajutor financiar.
Pe 4 octombrie miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro întârzie în luarea deciziei dacă să acorde Greciei următoarea tranşă a ajutorului financiar, ceea ce provoacă o scădere dramatică a acţiunilor pe pieţele europene.
Pe 8 octombrie pieţele financiare sunt impulsionate de veştile că liderii politici ai Germaniei şi Franţei au ajuns la un acord asupra măsurilor prin care să rezolve criza datoriilor suverane. Dar fără să facă publice detaliile acestui acord, tensiunile din piaţă se menţin.
Pe 10 octombrie autorităţile arată că vor ajuta sistemul bancar după ce a acordat un ajutor financiar semnificativ băncii franco-belgiene Dexia. Tot pe 10 octombrie summit-ul UE care avea ca temă criza datoriilor suverane este amânat cu o săptămână, pentru ca miniştrii să finalizeze planurile care vor permite Greciei să primească următorul ajutor financiar şi prin care vor susţine băncile ale căror datorii au ajuns la scadenţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
