Bernard Madoff si Allen Stanford ar trece probabil neobservati pe strazile din Zurich. Elvetienii sunt prea ocupati cu criticile la adresa lui Marcel Ospel, cel care s-a transformat din cel mai respectat bancher al Elvetiei in cel mai mare dusman al oamenilor din aceasta tara, scrie Bloomberg.
Fostul presedinte al UBS, catalogat drept cel mai influent elvetian in urma cu doar doi ani, a devenit figura publica a crizei financiare. Reactiile negative impotriva lui Ospel au ajuns pana intr-acolo incat cotidianul elvetian Blick i-a cerut sa returneze sumele primite drept bonusuri.
In conditiile in care Vikram Pandit, CEO-ul Citigroup, si Fred Goodwin, seful Royal Bank of Scotland, se confruntau cu criticile legislatorilor americani si britanici, Ospel era ferit de ochii publicului in Elvetia. Acum insa executivul in varsta de 59 de ani a ajuns in atentia opiniei publice dupa ce a castigat mai mult decat oricare alt bancher elvetian in conditiile in care compania pe care o conducea acumula pierderi de zeci de miliarde de dolari. Multi elvetieni il invinovatesc pe fostul sef al UBS ca a adus criza financiara americana la Zurich si multi si-ar dori sa aiba sansa sa ii spuna acest lucru in fata.
"Mi-as dori sa-i pot spune direct: Ati afectat iremediabil sistemul bancar elvetian", spune Fredi Sturzenegger, fost oficial al uniunii bancherilor din Elvetia. "Ambitia sa a fost sa se pozitioneze in varful clasamentului. Acum UBS a ajuns undeva la coada acestuia", a adaugat Sturzenegger.
In 2007, Ospel parea foarte aproape sa-si atinga obiectivul. In acel an, revista de business Bilanz il plasa in fruntea listei celor mai puternici oameni din Elvetia.
Dupa ce crease cea mai mare companie care administra operatiuni de private banking la nivel global prin fuziunea dintre Swiss Bank si Union Bank of Swizerland in 1998, Ospel se indrepta spre crearea celei mai mari banci de investitii. Dar pentru asta avea nevoie de o prezenta masiva pe piata americana.
Fostul presedinte al UBS, care a lucrat intre 1984 si 1987 pentru Merill Lynch, a cumparat in 2000 brokerul newyorkez Paine Webber Group in schimbul caruia a platit 11,5 mld. dolari. Ulterior acesta a supervizat cumpararea de instrumente financiare in valoare de 100 mld. dolari emise de companiile americane.
Pana in aprilie anul trecut UBS pierduse 38 mld. dolari din aceste investitii, iar actionarii bancii au rasuflat usurati in momentul in care Marcel Ospel si-a prezentat demisia in cadrul adunarii generale a actionarilor. Iar in momentul in care Bilanz si-a prezentat lista pe 2008 a celor mai influenti oameni din Elvetia, numele lui Ospel nu se mai afla pe ea.
In februarie anul acesta, UBS a anuntat pierderi de 20,9 mld. franci elvetieni (14,1 mld. euro) pentru intreg anul 2008, cele mai mari inregistrate vreodata de o companie elvetiana. De asemenea banca si-a dat acordul pentru a plati o sanctiune de 780 mil. dolari, odata cu dezvaluirea numelor a sute de clienti ai bancii, in incercarea de a evita un proces in care autoritatile de la Washington ar fi acuzat compania ca a ajutat o serie de americani bogati sa evite plata taxelor.
"Prabusirea lui Ospel a fost atat de abrupta pentru ca si ascensiunea sa a fost pe masura", spune Dirk Schuetz, editor al revistei Bilanz si autorul biografiei din 2007 a lui Ospel. "Aceasta este o imagine pe care o va avea pana la sfarsitul vietii", a adaugat el.
Ospel a primit compensatii totale de 137 mil. franci elvetieni (92,7 mil. euro) din 2000 pana in 2007. Numai in 2006 acesta a obtinut venituri de 26,6 mil. franci, cu 66% peste cele 16 mil. franci primite de Walter Kielholz, presedintele Credit Suisse, cea de-a doua mare banca elvetiana.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
