Daca am cere economistilor sa identifice fondatorul intelectual al disciplinei pe care o studiaza, majoritatea ar avea pe buze, cel mai probabil, numele lui Adam Smith. Robert H. Frank, economist la Universitatea Cornell din New York, isi provoaca colegii cu o previziune halucinanta: peste un secol, raspunsurile economistilor la aceeasi intrebare il vor viza pe Charles Darwin, scrie The New York Times.
Darwin, celebru pentru teoria evolutionista, a fost de profesie naturalist si nu economist, iar viziunea sa despre concurenta/competitie era diferita fata de cea a lui Smith, intr-o maniera mai subtila, dar si mai profunda. Ultimele informatii din mediul economic arata ca optica lui Darwin se pliaza mult mai pertinent realitatii economice actuale, este de parere Robert H. Frank.
Adam Smith este recunoscut pentru teoria mainii invizibile, care sugereaza ca indivizii care isi urmaresc propriul interes promoveaza interesul societatii, desi actiunile lor nu au in vedere acest scop. Mana invizibila ramane un concept economic puternic, insa avand in vedere ultimele evolutii ale pietelor, scepticismul cu privire la aplicabilitatea sa incepe sa castige teren. Potrivit lui Robert H. Frank, metafora lui Smith va fi inlocuita cu o versiune darwinista, care ii va oferi "mainii invizibile" un loc de onoare in ierarhia conceptelor economiste, insa ii va diminua din influenta de care se bucura in prezent.
Ideea de baza a lui Smith a pornit de la faptul ca intreprinzatorii care doresc sa atraga clientela rivalilor au stimulente puternice de a-si imbunatati produsele si de a inova pentru a reduce costurile. Aceste demersuri sporesc profitul inovatorilor pe termen scurt, insa rivalii raspund cu aceeasi moneda, adoptand inovatii similare, concurenta reusind astfel sa reduca atat pretul de vanzare, cat si profitul. In cele din urma, potrivit lui Smith, consumatorii se bucura de cele mai mari avantaje.
Tema centrala a teoriei lui Darwin invoca faptul ca un anumit nivel de competitie modifica trasaturile si comportamentul in functie de modul cum aceasta afecteaza succesul indivizilor si nu al speciei sau al altor grupuri. Asemeni teoriei lui Smith, trasaturile care sporesc bunastarea individului promoveaza, in unele cazuri, interesele grupului. O mutatie care ofera soimilor o acuitate vizuala mai buna este favorabila nu numai pentru pasarea la care va aparea, ci si la restul soimilor, exemplifica Robert H. Frank.
In alte cazuri, insa trasaturile care sunt benefice pentru un individ pot aduce dezavantaje unui grup de dimensiuni mai mari.
Asadar, in conceptia lui Darwin, "mana invizibila" a lui Adam Smith supravietuieste in postura de caz interesant, dar special si rar intalnit.
Concurenta ghideaza, in unele cazuri, comportamentul individual astfel incat societatea sa obtina beneficii, arata Robert H. Frank.
Interesele individuale si de grup sunt aproape intotdeauna in conflict, in conditiile in care beneficiile individuale depind de performantele relative.
Spre exemplu, veniturile managerilor fondurilor de investitii depind preponderent de suma de bani pe care o administreaza, care sporeste in functie de performantele relative ale fondurilor.
Performantele relative afecteaza multe alte beneficii din viata cotidiana. In asemenea cazuri, stimulentele submineaza puterea "mainii invizibile". Pentru ca fondurile de investitii sa fie mai atractive pentru investitori, managerii acestora pun la dispozitie valori mobiliare complexe care impun riscuri serioase pentru societate, deseori camuflate. Insa cand toti managerii de fonduri de investitii urmeaza aceiasi pasi, nimeni nu obtine beneficii, iar riscul declansarii unor crize financiare creste substantial.
Fortele concurentiale care modeleaza comportamentul din afaceri se aseamana cu fortele selectiei naturale, insa niciunele nu pot demonstra ca interesele individuale coincid cu cele colective.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
