Vladimir Putin se va întoarce în urma alegerilor prezidenţiale de duminică pentru a treia oară în fruntea Federaţiei Ruse, de data aceasta pentru un mandat de şase ani.
Vastele ambiţii afişate pentru Rusia de Vladimir Putin în vederea reîntoarcerii sale la Kremlin nu sunt deloc realizabile, dacă ţara nu se bazează decât pe veniturile din petrol şi pe cele din materii prime, subliniază analiştii occidentali.
Primul ministru rus, marele favorit al alegerilor de duminică, a repetat în cursul campaniei electorale, până la saturaţie, marele său obiectiv: Rusia trebuie să redevină, până în 2020, una dintre primele cinci economii ale lumii, cu un produs brut de 35.000 de dolari pe cap de locuitor. Obiectivul pare foarte ambiţios, de vreme ce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor era în 2010, potrivit Băncii Mondiale, de 10.440 de dolari. Confruntat cu un val de contestaţii fără precedent după victoria contestată a partidului său, Rusia Unită, în alegerile legislative din decembrie trecut, Vladimir Putin a promis creşterea salariilor profesorilor şi ale medicilor şi ajutoare sociale considerabile până în 2018.
Centrul de studii macroeconomice de la Sberbanka estimează că aceste măsuri vor costa 5.100 mld. ruble (127 mld. dolari).
Putin a anunţat, de asemenea, un program de reînarmare a ţării fără precedent în valoare de 23.000 mld. de ruble (590 mld. euro) până în 2020 şi creşterea cu până la 300% a soldelor militarilor. În total, factura este astronomică şi promite, dacă măsurile vor fi puse cu adevărat în practică, o basculare serioasă a bugetului Rusiei.
Căci ţara nu se mai poate, de aici înainte, baza doar pe petrol pentru a-şi asigura creşterea economică cum s-a întâmplat în primele două mandate ale lui Putin între 2000 şi 2008. În timpul acestei perioade, veniturile strânse din vânzarea ţiţeiului au fost stabilite la 1.700 mld. dolari şi au constituit piatra de temelie a dezvoltării Rusiei, aminteşte Chris Weafer, analist al băncii Troïka Dialog, citat de La Tribune.
Această mană cerească a asigurat pacea socială, pe măsură ce nivelul de trai al populaţiei a crescut.
Dar ea nu i-a încurajat deloc pe liderii ruşi să modernizeze ţara şi să-şi diversifice economia, în ciuda semnalelor repetate ale instituţiilor financiare internaţionale.
Vladimir Putin a admis el însuşi, recent, că ţara este acaparată de o corupţie sistemică, un climat de afaceri nesatisfăcător şi o dependenţă inadmisibilă de exploatările de materii prime. Or, era petrolului-rege a apus, estimează Weafer.
Căci, chiar dacă preţul petrolului rămâne la peste 100 de dolari barilul, ţara va înregistra, începând cu 2014, deficite bugetare mari, din cauza creşterii inevitabile a cheltuielilor sociale pentru menţinerea păcii sociale, după cum afirmă Ivan Tchakarov, economist la Renaissance Capital: "Dacă preţul petrolului scade brutal, preşedintele Putin va fi în pericol."
Puterea rusă este deja sub presiune. Oamenii care au ieşit în stradă sunt mai puţin încrezători în viitor, spune Weafer: "Sunt mai conştienţi ca înainte că Rusia este vulnerabilă la un şoc petrolier."
În acest context, autorităţile ruse nu au altă alegere pentru a face ţara atractivă decât investiţiile străine, fără de care promisiunea de a moderniza Rusia riscă să rămână literă moartă.
Aprobarea aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, la finele lui 2011, după 18 ani de tergiversări, pare încă un semnal că puterea de la Moscova devine conştientă de necesitatea impetuoasă de a deschide mai mult economia rusă.
Putin va trebuie să facă alegeri care vor merge împotriva propriilor lui instincte", arată Weafer.
Cu un PIB de 1.477 mld. dolari în 2010, Rusia a cunoscut creşteri puternice ale economiei în ultimii 10 ani, în general bazate pe creşterea preţului petrolului. După ce, în 2000, economia a crescut cu 10%, anii care au urmat au cunoscut creşteri de peste 5 procente. În 2009 economia s-a prăbuşit cu 7,8%, dar şi-a revenit în 2010 când a crescut cu 4% pentru ca anul trecut să înregistreze o creştere de peste 4,5%.
Datoria publică rămâne modestă, 8,5% din PIB în 2011. Ţara a intrat pe deficit în 2009, acesta avânt pentru 2011 o valoare estimată de 3,6% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
