Italia s-a apropiat săptămâna trecută de punctul în care creşterea costurilor de finanţare la niveluri nesustenabile ar fi obligat-o să ceară, ca şi Grecia, Irlanda sau Portugalia, ajutor financiar internaţional.
În ochii investitorilor, cei care au dus randamentele obligaţiunilor italiene la valori record, problema Italiei este datoria uriaşă, de aproape 1.900 de miliarde de euro sau 120% din PIB, a doua ca mărime din zona euro după cea a Greciei, creşterea economică slabă, instabilitatea politică şi rezistenţa clasei politice şi a mediului de afaceri la reformă.
Însă mai multe economii importante ale lumii, printre care Marea Britanie, SUA şi Japonia, chiar dacă au datorii mari, se împrumută la costuri mai mici decât cele ale Italiei. De exemplu, Japonia, o ţară cu o datorie publică echivalentă cu 220% din PIB, plăteşte pentru obligaţiunile scadente la zece ani dobânzi de 0,98%, faţă de peste 7% la cât au urcat randamentele datoriilor Italiei săptămâna trecută. Sau SUA, care, cu o datorie de aproape 100% din PIB, se împrumută la un randament de 2,11%. Aceste state au, de asemenea, şi deficite bugetare mari.
Cum s-ar putea explica aceste diferenţe? Un posibil răspuns ar fi faptul că Marea Britanie, SUA şi Japonia şi-au păstrat monedele naţionale, iar investitorii ştiu că, în ultimă instanţă, guvernele dispun se spaţiu de manevră şi pot tipări bani pentru finanţarea deficitelor. Însă Banca Centrală Europeană, instituţia responsabilă cu politicile monetare în zona euro, nu poate recurge la astfel de măsuri pentru a ajuta în lupta cu criza datoriilor deoarece ar risca să agraveze problemele, scrie publicaţia franceză Le Figaro.
Unii analişti, printre care Liviu Voinea, consideră că diferenţa dintre costurile de împrumut se explică prin problema de încredere cu care se confruntă statele cu dificultăţi precum Italia. De asemenea, pentru înţelegerea percepţiei pe care investitorii o au pentru riscul datoriei trebuie avută în vedere structura acesteia. Astfel, în Japonia, cea mai mare parte a datoriei este internă. "Japonezii împrumută Japonia. Iar SUA este cea mai mare economie a lumii. Nici chiar reducerea ratingului nu a clintit poziţia SUA de pe pieţe", spune analistul economic Aurelian Dochia.
De altfel, cazul SUA este unul atipic. Standard & Poor's, cea mai mare agenţie de rating din lume, a revizuit în august în scădere cu o treaptă calificativul ţării, de la nivelul "AAA" la "AA+", decizie despre care se credea că va trimite unde de şoc puternice şi de durată pe pieţele financiare.
La puţin timp însă, randamentul titlurilor de Trezorerie pe zece ani a scăzut până la un minim de 2,03%, de la maximul de la începutul anului de 3,77%.
Decizia S&P a avut ca rezultat o creştere a preţurilor obligaţiunilor americane, piaţa americană de profil realizând performanţe peste indicii mondiali ai obligaţiunilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
