În faţa noului episod din războiul israeliano-palestinian mai toată lumea civilizată a reacţionat. 26 de ţări europene, dar nu UE, au cerut încetarea ostilităţilor în Gaza. Este vorba de 26 de state membre ale Uniunii dar nu şi UE pentru că Ungaria a subminat din nou unanimitatea. În vara anului trecut, premierul ungar Viktor Orban îndemna UE să renunţe la sancţiunile împotriva Belarusului, ţară al cărei regim este acuzat acum de terorism.
De asemenea, Ungaria premierului Viktor Orban a respins recent un nou acord comercial şi de dezvoltare cu 79 de ţări din Africa şi Pacific pe motiv că acesta ar deschide uşa migranţilor, notează EUObserver. „Toate propunerile noastre au fost excluse, astfel că nu vom semna acest acord“, a anunţat ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto referindu-se la acordul „Post-Cotonou“. „Nu avem nevoie de noi valuri de migranţi, mai ales acum“, a adăugat oficialul ungar.
Aceasta este ultima dintr-o serie întreagă de decizii prin care Ungaria respinge consensul UE, deşi ţara este membră a blocului. „Nu este ceva nou“, declara în acel moment Josep Borrell, comisar european pe afaceri externe referindu-se la seria de decizii prin care Ungaria a respins criticile UE la adresa aliaţilor săi străini China, Israel şi Rusia.
Szijjarto a arătat însă că „diplomaţia UE nu ar trebui să consiste doar din judecăţi, declaraţii negative şi sancţiuni“.
Pe 10 mai, Ungaria a respins de asemenea declaraţia UE privitoare la atacurile Chinei la adresa protestatarilor prodemocraţie din Hong Kong, invocând motive similare.
În vara anului trecut, premierul ungar Viktor Orban îndemna UE să renunţe la sancţiunile împotriva Belarusului. Acesta a promovat dezvoltarea de relaţii politice şi de business solide cu această ţară în timpul unei întâlniri cu preşedintele autocrat Aleksandr Lukaşenko.
În toamnă, liderul ungar a anunţat de asemenea că UE ar trebui să-şi anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.
„Sancţiunile împotriva Rusiei nu reprezintă o politică rezonabilă“, a declarat Orban, a cărui ţară construieşte o nouă centrală nucleară cu susţinerea statului rus.
Tot în toamna anului trecut, Ungaria şi Polonia au blocat temporar o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică.
Ungaria s-a declarat şi împotriva introducerii unui impozit minim pe profitul companiilor la nivel global. Un astfel de sistem ar avea un impact negativ asupra Ungariei, potrivit ministrului ungar de finanţe Mihaly Varga, care a remarcat că rata impozitului local de 9% este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Ungaria nu este de acord nici cu campania de vaccinare a blocului. Ţara este singura din UE care a decis să nu participe la un nou acord încheiat de bloc cu Pfizer şi BioNTech pentru livrarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid, potrivit Reuters.
Orban a cultivat legături puternice cu Rusia şi China, iar Ungaria a autorizat şi folosit vaccinuri ruseşti şi chineze înainte de aprobarea acestora la nivel de UE, fiind singura ţară din bloc care a procedat în acest fel.
Recent, un diplomat UE a declarat că blocul ar putea începe să emită declaraţii în numele a 26 de ţări membre, şi nu 27, în urma veto-urilor Ungariei, potrivit Euractiv.
