După ce justiţia i-a condamnat austeritatea, premierul portughez a contraatacat cu reduceri de cheltuieli în educaţie, securitate socială şi sănătate

Soluţia găsită repede de guvern şi de creditori sunt noi tăieri de cheltuieli în educaţie, securitate socială şi sănătate, sectoare-cheie pentru dezvoltarea societăţii într-o ţară despre care specialiştii averti zează că austeritatea a început să-şi pună adânc amprenta pe sănătatea fizică şi psihică a oamenilor.

Programul de bailout de 78 miliarde euro convenit în 2011 este necesar pentru „evitarea colapsului naţional“ şi pentru „rămânerea Portugaliei în zona euro“, a declarat într-un discurs televizat premierul Pedro Passos Coelho, citat de EUobserver.  El a menţionat de trei ori termenul de „ur genţă naţională“ pentru a descrie situaţia economică, iar discursul său vine ca reacţie la decizia Curţii Constituţionale de a res pinge patru din cele nouă măsuri de aus teritate propuse de guvern pentru bugetul pe 2013. 

Curtea a declarat neconstituţionale reducerea remuneraţiei salariaţilor statului şi a pensiilor şi tăierea ajutoarelor de şomaj şi de sănătate, descriindu-le ca fiind „o încălcare a principiului egalităţii şi a distribuirii echitabile a poverii publice“. Decizia privează guvernul de venituri bugetare de până la 1,3 miliarde euro.

O alternativă ar fi încă un program de bailout, a spus Passos Coelho. „Dar pe aceasta trebuie s-o evităm. Trebuie să facem orice pentru a evita al doilea bailout. Nu pot permite să aruncăm în vânt sacrificiile pe care portughezii le-au făcut în ultimii ani“, a menţionat el. În schimb, premierul a ales noi reduceri de cheltuieli în educaţie, securitate socială şi sănătate şi a respins majorarea taxelor deoarece aceasta ar pune în pericol revenirea economiei şi crearea de locuri de muncă. „Viaţa portughezilor va fi şi mai grea“, a spus Passos Coelho.

Promisiuni deşarte

Dar austeritatea a sufocat deja revenirea economică. Economia s-ar putea contracta cu 3,2% anul acesta, iar şomajul ar putea ajunge de la 12,7% anul trecut la 19% în 2014.

De când Portugalia a cerut asistenţă financiară internaţională în urmă cu exact doi ani, premierul Passos Coelho a fost unul dintre „drept-credincioşii“ în ortodoxia fis cală propovăduită de creditorii inter naţionali care ar aduce creştere economică, şi încă destul de repede, notează Financial Times.

După venirea în funcţie, în iunie 2011, premierul a avertizat că „un program riguros de austeritate şi reforme“ va avea ca rezultat doi ani „teribili“ de recesiune adâncă şi şomaj record, după care economia va începe să crească, iar investitorii internaţionali îşi vor recăpăta încrederea în Portugalia. 

El a estimat corect cei doi ani de suferinţă, dar în loc de revenire economică, portughezii privesc o recesiune mai lungă şi mai adâncă decât au anticipat guvernul şi creditorii internaţionali.

De asemenea, programul dureros de ajustare nu a reuşit să livreze consolidarea bugetară descrisă de Passos Coelho ca fiind o precondiţie pentru „creştere sustenabilă, competitivitate şi creare de locuri de muncă“. Deficitul bugetar s-a lărgit de la 4,4% din PIB în 2011 la 6,4% din PIB anul trecut.

Ţinta de deficit pentru anul acesta, iniţial de 3% din PIB, a fost relaxată de două ori, iar acum este de 5,5% din PIB. Totodată, datoria publică ar putea ajunge la 124% din PIB, peste obiectivul iniţial.

Premierul a dat chiar dovadă de exces de zel cu tratamentul austerităţii prescris de creditori, privatizând mai multe companii decât s-a prevăzut iniţial şi urmărind atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar mai devreme.

Merite tehnice cu preţul unei vieţi mai grele

„Nu vedem aceste reforme ca pe o obligaţie impusă. După ce implementăm aceste reforme, vor urma comerţul şi investiţiile, va veni creşterea economică, iar datoria şi dobânzile vor scădea“, a scris în urmă cu un an în Financial Times premierul portughez.

Premierul poate pretinde succesul reducerii deficitului de cont curent de la nivelul nesustenabil de 10,4% din PIB în 2010 la doar 0,3% din PIB anul acesta. Pentru 2014 este anticipat surplus. 

De asemenea, în timpul administraţiei lui Passos Coelho exporturile ţării au crescut cu aproape 6%, avansul situându-se la 20% pentru pieţele din afara Europei.

Dar, semn al sufocării cererii interne şi al scăderii puterii de cumpărare, importurile s-au redus cu 7% între ianuarie 2012 şi ianuarie 2013, potrivit theportugal news. com.

Unul dintre cele mai elocvente semnale de alarmă că austeritatea erodează nivelul de trai sunt vânzările de bere, care au ajuns la nivelurile din anii ’80. 

Deşi este un „exemplu de rezistenţă şi adapare“ la vremuri dificile, piaţa se confruntă cu o scădere de două cifre a consumului intern, în condiţiile în care hotelurile, restaurantele, barurile şi cafenelele sunt „lovite de nivelurile excesive ale taxelor şi de efectele negative ale conjuncturii economice“, spune Antonio Pires de Lima, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor portughezi de Bere. 

Comisia Europeană a răspuns situaţiei din Portugalia anunţând că această ţară trebuie să-şi respecte angajamentele asumate prin programul de bailout.

„Rezistenţa din Europa de Sud în faţa măsurilor draconice de austeritate devine epică. Opoziţia faţă de austeritate nu este doar socială şi politică, dar a devenit şi legală“, notează Nick Spiro, preşedintele Spiro Sovereign Strategy. 

Europa este în faza de „negare“ că austeritatea costă vieţi şi îmbolnăveşte populaţia

Criza financiară şi economică din Europa şi austeritatea prescrisă ca tratament costă vieţi, condiţiile economice dificile şi scăderea nivelului de trai ducând la creşterea numărului de sinucideri, de depresii şi la reapariţia unor boli infecţioase, iar politicienii fac prea puţine pentru a rezolva problema cu toate că Comisia Europeană are obligaţia să cerceteze ce efecte are asupra sănătăţii orice politică aplică, scrie agenţia Thomson Reuters.

Unul dintre efectele reducerii veniturilor este că tot mai puţini oameni îşi permit consultaţii la medic sau să-şi cumpere medicamente de calitate, avertizează specialiştii de la Observatorul European al Sistemelor de Sănătate şi Politici, o organizaţie susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

O tendinţă în special îngrijorătoare este că tot mai mulţi pacienţi caută ajutor într-un stadiu mai tarziu al bolii, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru sistemele de sănătate şi un pericol mai mare pentru persoana respectivă.

„Există clar o problemă de negare în privinţa efectelor pe care criza le are asupra sănătăţii, chiar dacă acestea sunt cât se poate de evidente. Comisia Europeană este obligată prin tratat să cerceteze ce efecte are asupra sănătăţii oricare dintre politicile sale, dar nu a elaborat nicio evaluare de impact în privinţa efectelor pe care măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali le au asupra sănătăţii“, a spus Martin McKee, cercetător la organizaţia citată.

Datele statistice arată că numărul sinuciderilor pentru persoane cu vârste mai mici de 65 de ani era în scădere constantă în Europa până în 2007, înaintea declanşării crizei financiare, apoi a început să crească accentuat, iar avansul coincide cu creşterea şomajului şi acutizarea sărăciei. În Grecia, numărul sinuciderilor înregistrate în perioada ianuarie-mai 2011 este cu 40% mai mare decât cel din intervalul similar din anul anterior. În Spania, cazurile de afecţiuni psihice precum anxietatea, disfuncţii psihosomatice şi depresie au crescut simţitor între 2006 şi 2010. 

În Portugalia, frigul iernii a ucis în 2012 cu 75% mai multe persoane decât în 2011. Aici, mai mult de 40% din pensionarii care trăiesc singuri nu-şi pot încălzi adecvat lucuinţa din cauza reducerii cheltuielilor sociale. 

Tot în Portugalia, contribuţia pacienţilor la achiziţionarea de medicamente s-a dublat. Creditorii internaţionali au cerut Lisabonei reduceri de 670 milioane euro în cheltuielile cu sănătatea şi i-au cerut Greciei să nu cheltuiască mai mult de 6% din PIB pe sănătate.