Economiile emergente din Europa Centrala au primit o lovitura tripla ca urmare a incetinirii economice globale, a crizei pietei de creditare si a prabusirii burselor de valori, scrie International Herald Tribune.
Totusi, bancherii centrali spun ca se asteapta ca regiunea sa-si continue cresterea economica, chiar daca intr-un ritm mai scazut, fara sa cada in recesiune.
Pana si Ungaria, cea mai afectata tara fosta comunista de actualele turbulente financiare, ar trebui sa evite recesiunea care se apropie cu pasi repezi de zona euro, spun expertii prezenti la o conferinta a carei tema a fost investitiile straine din Europa Centrala.
Oficialii si expertii prezenti la conferinta au declarat ca bancile din regiune sunt scutite de riscurile generate de activele toxice legate de piata americana a creditelor subprime, riscuri care au condus recent la o escaladare a crizei traversate de Islanda. Mai mult, institutiile financiare locale nu au nevoie de interventia statului, fiind bine capitalizate.
Asta nu inseamna insa ca regiunea este scutita total de riscuri, spun expertii, care s-au aratat de acord ca in conditiile aparitiei unor circumstante speciale precum cele din cazul Islandei toate estimarile actuale nu vor mai valora nimic.
Federico Ghizzoni, membru al consiliului de administratie al UniCredit pentru Europa Centrala si de Est, spune ca banca si-a redus estimarile privind cresterea economica a regiunii de la 5,5% la 3,5%, o valoare apropiata de previziunile oficiale ale statelor centrale si est-europene.
"Situatia va fi influentata de o combinatie intre turbulentele venite din Vest si inasprirea regulilor de creditare locale", a declarat oficialul UniCredit.
"Aceasta combinatie de factori va contribui semnificativ la reducerea cresterii economice a regiunii", a adaugat el.
Dupa declansarea turbuletelor de pe piata islandeza, temerile investitorilor s-au raspandit si in zone precum tarile baltice, Ucraina, Bulgaria si Romania, unde exista temerea ca s-ar putea declansa o criza a pietei bancare, pe fondul inaspririi conditiilor de acordare a imprumuturilor.
Cea mai afectata tara a fost Ungaria, care conduce detasat plutonul statelor din regiune, precum si Polonia, Republica Ceha sau Slovacia. Si asta desi pietele financiare ale acestor tari au fost, de asemenea, afectate puternic.
Previziunile referitoare la cresterea economiei Ungariei in 2009 au fost reduse la 1,2% fata de 3%, cat se estima anterior. In acelasi timp, banca centrala de la Budapesta se pregateste sa-si revizuiasca estimarea privind o crestere economica de 2,6%. Previziunile de crestere a economiei maghiare "vor fi cu siguranta revizuite in scadere", a declarat Ferenc Karvalitis, viceguvernator al bancii centrale a Ungariei.
Investitorii au renuntat la activele detinute pe piata maghiara ca urmare a temerilor legate de exacerbarea turbulentelor ca urmare a nivelului ridicat al datoriei externe a tarii si a volumului mare de credite de consum contractate in moneda straina.
Karvalits spune ca in situatia in care va fi nevoie banca centrala va interveni in sprijinul monedei nationale.
Totusi, a tinut sa precizeze el, principala problema este legata de factori psihologici, nu economici. "Perceptia asupra riscurilor implicate de catre piata este exacerbata", a declarat acesta.
In Polonia, unde zlotul a coborat cu 15,1% in fata monedei unice europene luna aceasta, Katarzyna Zajdel-Kurowska, secretar de stat in ministerul de finante, a declarat ca o perceptie deformata asupra riscurilor arata ca piata nu mai da nici un fel de importanta indicatorilor economici fundamentali. "Este nevoie sa calmam emotiile si sa ne intoarcem la indicatorii fundamentali, care arata ca majoritatea economiilor din regiune sunt inca solide", a spus Zajdel-Kurowska.
Pentru slovaci, lideri in ceea ce priveste cresterea economica din regiune si care se vor alatura zonei euro anul viitor, turbulentele vor aduce o perioada nu tocmai fericita in conditiile unei scaderi a cererii pentru automobilele produse in trei uzine din tara.
Totusi, bancherii centrali de la Bratislava spun ca tara va continua sa inregistreze un ritm de crestere de 5-5,5% anul viitor. Omologii lor cehi sunt de acord cu faptul ca economiile din regiune isi vor incetini ritmul de crestere, dar spun ca nici nu poate fi vorba de recesiune.
"Pur si simplu vom trece de la o perioada de crestere economica puternica la una de crestere moderata", a declarat Miroslav Singer, viceguvernator al bancii centrale de la Praga.
Ghizzoni, de la UniCredit, spune ca turbulentele din regiune au fost generate in buna masura de fluxul de moneda straina din zona. Acesta a dat exempul Romaniei, unde consumatorii au renuntat la creditele in lei pe fondul unei dobanzi de 10,25%, finantandu-si ipotecile si celelalte cheltuieli cu ajutorul creditelor denominate in euro sau franci elvetieni.
Insa, "cea mai puternica temere este aceea ca operatiunile de creditare ar putea fi intrerupte o buna perioada de timp in astfel de cazuri", a precizat Ghizzoni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
