Cifra alarmanta de 1.700 de miliarde de euro privitoare la expunerea bancilor occidentale fata de regiunea Europei de Est este exagerata, o cifra mai relevanta fiind cea legata de datoria pe termen scurt, de 130 de miliarde de dolari, considera Eric Berglof, economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), scrie cotidianul britanic The Guardian.
Oficialul mai considera ca riscurile din regiune sunt controlabile.
Statele est-europene membre ale Uniunii Europene au facut obiectul unor analize stricte recent dupa ce presa internationala a publicat o serie de avertizari privitoare la dezechilibrele economice din aceasta regiune, lansandu-se sugestii conform carora regiunea ar putea reprezenta "subprime-ul Europei" pentru unele banci din zona euro.
Multe publicatii au citat date ale Bancii Reglementelor Internationale ce indicau faptul ca expunerea totala a bancilor straine si subsidiarelor acestora fata de Europa de Est se ridica la 1.700 de miliarde de euro. Insa, intr-o scrisoare adresata recent Financial Times, economistul-sef al BERD arata ca cifra reprezinta numai valoarea bilantului total al bancilor cu capital strain din regiune, si nu expunerea fata de datorii.
"Comparatia este pur si simplu lipsita de sens", scria Eric Berglof. "Un indicator mult mai bun al necesitatilor de refinantare este reprezentat de datoria externa pe termen scurt detinuta de sectoarele bancare din regiune fata de creditorii straini."
Berglof a declarat ca necesitatea de refinantare a Europei de Est este de aproximativ 200 de miliarde de dolari (160 mld. euro). Iar, excluzand Rusia si Kazahstanul, care se pot baza pe propriile resurse gratie anilor in care pretul petrolului s-a mentinut la niveluri ridicate, datoria pe termen scurt a sectoarelor bancare locale catre creditori straini se ridica la aproximativ 130 mld. dolari, iar mai mult de jumatate din aceasta cifra reprezinta datorii ale filialelor catre bancile-mama. Fluxurile sustinute de capital catre subsidiare vor reprezenta "o sursa majora de acoperire a deficitului de finantare", a declarat Berglof.
Temerile privitoare la regiune s-au concentrat pana acum asupra volumului de finantare externa necesar pentru a se asigura cresterea in continuare a tarilor din regiune intr-un ritm mult mai rapid decat vecinele lor occidentale dezvoltate, insa detaliile privitoare la valoarea finantarii nu sunt clare.
Economistii sunt de asemenea convinsi ca majoritatea tarilor din regiune vor inregistra un declin economic in acest an. Chiar si cele mai optimiste scenarii prevad rate foarte reduse de crestere pentru cele mai solide economii din regiune.
BERD, Fondul Monetar International si Banca Mondiala fac apel la bancile occidentale din tari ca Austria, Italia, Franta si Suedia sa-si sustina in continuare diviziile din regiune. Iar recent directorul bancii italiene UniCredit, cel mai mare creditor al Europei de Est, a anuntat ca-si va sprijini diviziile din regiune, reflectand declaratii anterioare ale Erste si Raiffeisen.
Comentariile lui Berglof au fost in acelasi timp sustinute de un raport al Institute of International Finance (IIF), o asociatie de importante firme de servicii financiare cu 400 de membri la nivel mondial.
In raport se arata de asemenea ca cifra de 1.700 mld. dolari este inselatoare si ca o asteptata reducerea fluxurilor de capital privat catre Europa de Est.
Fluxurile nete de capital privat catre Polonia, Cehia, Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia sunt asteptate sa continue "in ritmul mult mai redus, dar inca substantial de 60 de miliarde de dolari, echivaland cu 5% din PIB-ul combinat al acestora", conform raportului IIF. In acelasi raport se arata ca desi cifra reprezinta 40% din varful inregistrat in 2007, finantarea atrasa de aceste tari de la banci straine va creste totusi la o rata estimata la 1,5% din PIB-ul acestora.
Criza financiara din Europa de Est poate fi controlata atata timp cat bancile occidentale vor continua sa-si finanteze diviziile din regiune, a declarat Berglof.
Pachetul de 24,5 mld. euro destinat sustinerii bancilor si companiilor din regiune, anuntat saptamana trecuta de BERD, Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii, impreuna cu programele de bailout ale FMI destinate Letoniei, Ungariei, Serbiei, Ucrainei si Belarusului au o contributie semnificativa in sensul preintampinarii materializarii unui scenariu worst-case, spune Berglof. BERD si-a redus estimarea medie de crestere economica pentru intreaga regiune la 0,1% in ianuarie, de la 2,5% in noiembrie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
