Unul dintre motivele aprecierii leului este stabilitatea financiară, asigurată de stabilitatea politică, apreciază Mihai Tânţaru, analist la ING. „De asemenea, după includerea României în indicele JP Morgan pentru pieţele emergente investitorii au intrat puternic în titlurile de stat româneşti“, sugerează el un alt factor care a favorizat aprecierea leului.
Banca americană JPMorgan, una dintre cele mai influente la nivel mondial, a început din martie să includă obligaţiunile româneşti în indicele GBI-EM.
Un alt motiv este că o mare parte din investitorii nestatornici au părăsit speriaţi de criza euro Europa Centrală şi de Est înainte ca Rezerva Federală americană să dezlănţuie în luna mai a anului trecut uraganul financiar care a măturat lumea emergentă.
Fed a pus pe jar investitorii care speculau în economiile emergente anunţându-şi intenţia de a închide robinetul cu care alimentează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună pieţele pentru stimularea creşterii economiei americane.
O mare parte din acest stimulent monetar fără precedent a intrat sub forma investiţiilor în economiile emergente, inclusiv în cele din ECE, care ofereau active cu randamente mai mari decât cele din SUA şi lumea dezvoltată.
În furtuna care a urmat retragerii investitorilor statele din ECE, care s-au adaptat crizei din zona euro, s-au dovedit a fi unele dintre cele mai rezistente economii în curs de dezvoltare, scrie publicaţia britanică Financial Times, care remarcă în special eforturile de reformă ale României.
România „continuă să fie o piaţă vedetă“
O consecinţă este că începând cu luna mai monedele regiunii au fost printre cei mai buni performeri din lumea în curs de dezvoltare. Spre comparaţie, rupia indiană s-a depreciat cu 16% în raport cu dolarul şi chiar pesoul mexican, o monedă preferată de investitori, a pierdut 6% din valoare.
„Europa de Est a fost ajutată de poziţiile slabe ale investitorilor, astfel că atunci când au început discuţiile despre retragerea programului de stimulare american presiunile din aceste pieţe au fost mai mici“, a explicat Ramin Toloui, analist al Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii în obligaţiuni din lume.
De asemenea, optimismul general faţă de ECE a protejat monedele regiunii. Sentimentul s-a îmbunătăţit datorită ieşirii zonei euro din recesiunea cu care s-a confruntat un an şi jumătate.
În aceste condiţii exporturile au început să crească, alimentând revenirea economiilor şi echilibrând balanţa comercială.
„Europa Centrală şi de Est a fost lovită dur de criza din zona euro, dar brusc apropierea de zona euro a început să dea rezultate“, a spus Bartosz Pawlowski, analist la Paribas.
Criza zonei euro a reprezentat o lecţie pentru statele vecine, subliniindu-le pericolul dependenţei de capital străin.
„Ţările care au progresat mult cu reformele vor avea cel mai mult de beneficiat din relansarea creşterii economice“, apreciază Peter Marber, analist la Loomis Sayles, una dintre cele mai mari firme americane de investiţii.
În această privinţă, FT remarcă în special România. FMI anticipează că economia românească va creşte modest anul acesta, cu 2,2%. Însă Marber scoate în evidenţă că bursa de acţiuni de la Bucureşti a crescut cu peste 20% anul trecut deoarece investitorii au început să se orienteze spre pieţe pe care adesea le-au ignorat.
„România a fost unul dintre cei mai buni performeri“, crede Simon Mandel, analist la Auerbach Grayson. El notează că România avansează în lupta cu corupţia şi că ţara „continuă să fie o piaţă vedetă“.
Anul acesta ar putea stopa ascensiunea euro, moneda vedetă a anului trecut
Euro a fost anul trecut moneda vedetă la nivel mondial, cu cea mai mare apreciere faţă de dolar dintre celelalte monede importante ale lumii, însă anul acesta ascensiunea i s-ar putea transforma în cădere. Faţă de yen, în 2013 moneda europeană a avut cea mai mare creştere anuală din ultimii 30 de ani. Euro a câştigat 4,3% în valoare în raport cu dolarul şi 8,5% faţă de un coş al celor mai importante valute anul trecut, când multe fonduri de investiţii se aşteptau ca slăbiciunile economiei zonei euro şi reducerea programului de ajustare cantitativă al Rezervei Federale americane să întărească moneda americană. Puterea euro reflectă, în parte, faptul că băncile europene îşi repatriază fondurile pentru a-şi consolida capitalul.
Însă banca elveţiană Credit Suisse, care în vara anului trecut a anticipat corect creşterea euro, împotriva consensului general, estimează acum că moneda europeană va înregistra în 2014 faţă de dolar cea mai mare depreciere anuală din ultimul deceniu, potrivit Bloomberg.
Credit Suisse vede euro scăzând anul acesta cu 10%, la 1,24 dolari pentru un euro, de la 1,37 de dolari la sfârşitul anului trecut. Analiştii băncii cred că euro nu-şi va putea păstra forţa căpătată anul trecut atât timp cât politicile monetare ale BCE şi Fed diferă.
Potrivit unui sondaj de opinie efectuat în decembrie de Reuters în rândul analiştilor, euro ar putea ajunge anul acesta la 1,27 de dolari.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
