Nu cu mult timp în urmă, un antreprenor cunoscut, care a fost la un moment dat simbolul brandurilor de consum, a întâmpinat greutăţi majore în momentul în care a anunţat că vrea îşi delisteze compania de pe bursă.
Încheierea tranzacţiei – prin care Dell Inc a fost cumpărat cu 25 de miliarde de dolari de Michael Dell şi de Silver Lake Management – a reprezentat un proces îndelungat, plin de şedinţe, în care investitorii au fost plimbaţi prin comisii speciale şi prin discuţii cu investitorii activişti, cu bănci de investiţii, consultanţi şi firme de avocatură.
În cazul Dell, existau mai mulţi potenţiali cumpărători, şi un proces deschis de Carl Icahn care trebuia gestionat de companie. Dell a avut nevoie de şase luni doar ca să anunţe tranzacţia, şi încă nouă luni pentru a o încheia în 2013.
În data de 7 august, Elon Musk, CEO-ul Tesla a anunţat printr-un singur tweet: „Mă gândesc la delistarea Tesla la 420 de dolari per acţiune”.
Dacă cineva ar cumpăra compania la acel preţ, cu peste 25% mai sus faţă de valoarea la care se tranzacţionau acţiunile în acea zi, tranzacţia ar ajunge la circa 82 miliarde dolari. Asta depăşeşte, după ajustarea cu inflaţia, valoarea record a delistărilor, stabilită de RJR Nabisco – care s-a închis în 1989.
Amploarea anunţului făcut de Musk a ridicat imediat întrebări în dreptul investitorilor care se întreabă de unde va găsi Elon Musk banii pentru o asemenea propunere.
Tonul său şi aparenta siguranţă au generat imediat critici şi i-au determinat pe unii analişti să speculeze că cea mai curajoasă propunere de delistare făcută vreodată ar putea fi doar o glumă proastă.
Aceste speculaţii au apărut deoarece companiile normale, care sunt conduse de un executiv ce nu este Elon Musk, fac astfel de anunţuri după închiderea pieţei pentru a nu încălca regulile ASF-ului american (SEC), cu privire la anunţurile selective.
Dacă într-adevăr au ceva important de anunţat, cum ar fi o delistare de 82 de miliarde de dolari, practicile normale din piaţă recomandă oprirea tranzacţionării cu câteva minute înainte de anunţ şi cu o oră după acesta, pentru a le lăsa investitorilor timp să digere ştirile.
Tranzacţionarea a fost oprită la un moment dat, dar doar la mai mult de o oră după ce Musk a izbucnit pe Twitter. După ce tranzacţionarea a fost oprită, a durat încă o oră până când Tesla a postat pe blogul companiei un e-mail pe care Musk l-a trimis angajaţilor cu privire la propunerea lui.
Neobişnuitul lanţ de evenimente a transmis impresia că Musk a luat această decizie pe cont propriu, fără să se consulte cu nimeni – dacă nu ar fi existat o declaraţie de 57 de cuvinte lansată a doua zi de şase dintre cei nouă directori ai companiei, care au confirmat că discuţiile cu privire la o posibilă delistare au început în urmă cu o săptămână.
Declaraţia a fost atât de atent realizată încât nu este clar dacă au existat discuţii în stadiu avansat sau dacă a fost doar o idee pe care Musk a menţionat-o de câteva ori înainte de a o posta pe Twitter.
Board-ul nu a răspuns imediat la întrebarea cu privire la sursa de finanţare, spunând doar că această problemă a fost „adresată”. Board-ul, care a fost criticat de-a lungul timpului pentru că ar fi format doar din apropiaţi ai lui Musk (inclusiv fratele său Kimbal), nu a menţionat dacă a fost sau nu format un comitet special pentru a analiza propunerea.
Pentru a cumpăra Tesla la valoarea propusă, Musk, care deţine circa 20% din acţiuni, ar trebui să pună pe masă 66 de miliarde de dolari – o sumă colosală chiar şi pentru cineva cu capacitatea lui Musk de a strânge capital.
Compania are deja datorii de 10 miliarde de dolari, iar producătorul va fi nevoit să îşi facă noi datorii deoarece Musk a promis că va derula investiţii masive în anii următori prin care va construi o fabrică în China, va dezvolta un SUV şi va lansa o camionetă pentru uz comercial.
În acelaşi timp, Tesla a fost declasată de Moody la începutul anului, iar Musk şi-a petrecut ultimele luni încercând să reducă costurile pentru a evita să mai strângă capital nou în 2018.
Universul posibililor finanţatori este mic. Tesla nu este încă o companie profitabilă, ceea ce face o posibilă delistare mult mai grea, deoarece este greu să atragi investitori.
Nicio bancă sau fond de investiţii nu a arătat până acum că ar fi fost pusă la curent cu planurile lui Musk.
Astfel rămâne doar o mână de companii din hi-tech care şi-ar putea permite achiziţia, companii precum Apple, Google şi SoftBank. De asemenea, şi fondurile suverane ar putea intra printre candidaţi.
În data de 8 august, Bloomberg a scris că Musk s-a întâlnit în 2017 cu Masayoschi Son, CEO al SoftBank Group, pentru a discuta o potenţială tranzacţie, însă aceasta nu s-a materializat niciodată.
Un alt candidat ar putea fi Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite care a achiziţionat o participaţie de până la 5% din companie săptămâna trecută.
Tesla are mulţi fani dedicaţi, iar acest lucru a fost demonstrat prin volumul de clienţi care au fost dispuşi să plătească depozitul de 1.000 de dolari pentru viitorul sedan Model 3, împrumutând astfel Tesla cu sute de milioane de dolari fără dobândă. De asemenea, compania are o bază mică de investitori devotaţi care ar putea rămâne lângă Musk, chiar şi în contextul unei delistări.
Acest lucru ar fi totuşi complicat sub regulile SEC. Cu toate acestea, fanii sunt implicaţi cu totul. De exemplu, Galileo Russell, un investitor al Tesla a scris pe Twitter că nu ar vinde nici măcar o acţiune când va ajunge valoarea acestora la 420 de dolari şi că „vrea să fie acţionar Tesla pentru multe decenii de acum înainte”.
Până la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare din data de 8 august, acţiunile Tesla au ajuns la 370 de dolari per acţiune, cu 8% peste preţul de deschidere din 7 august.
Acest lucru sugerează că investitorii nu sunt convinşi că Tesla ar putea duce la bun sfârşit această delistare.
Musk a fost mult mai optimist, susţinând că investitorii şi-au confirmat susţinerea.
Cei mai mari investitori pe lângă Musk, printre care şi fondurile mutuale Rowe Price Group şi Fidelity Investments şi Baillie Gifford, au refuzat să comenteze.
În cadrul mail-ului către angajaţi, Musk a sugerat că delistarea ar fi bună pentru Tesla deoarece ar proteja compania de ştirile critice din presă şi de investitorii pe termen scurt.
Musk a luat de mai multe ori personal criticile din piaţă, izbucnind pe Twitter la adresa investitorilor pe termen scurt şi cedând nervos la o conferinţă din luna mai când un analist a pus o întrebare pe care Musk a numit-o „plictisitoare şi idioată”.
Cu toate acestea, Musk are încă nevoie de banii investitorilor, iar acesta pare nerăbdător să convingă acţionarii Tesla să rămână lângă companie în cazul unei delistări. Astfel el ar putea cumpăra restul companiei la o sumă mult mai mică de 66 de miliarde de dolari.
Speranţa lui Musk se bazează pe faptul că investitorii se vor uita dincolo de controversele din ultimele şase luni şi se vor concentra pe potenţialul Tesla pentru viitor.
