Cu suprataxe pe importurile de oţel şi aluminiu, preşedintele american Donald Trump a declarat război Europei. Trump vrea să izoleze economic şi financiar Iranul, o piaţă cu 80 de milioane de consumatori. SUA, dar şi alte ţări occidentale, vor să potolească prin sancţiuni ambiţiile Rusiei de a-şi extinde influenţa. Fiind al treilea cel mai mare exportator al lumii, cu legături comerciale în toate colţurile lumii, Germania se situează direct pe falia oricărui viitor posibil cutremur în comerţul global.
Orice întunecare a perspectivelor exporturilor germane este importantă pentru state est-europene ca România deoarece o mare parte din produsele pe care acestea le exportă în Germania sunt exportate mai departe sub diferite forme. Apoi, exporturile în general au avut un rol esenţial în relansarea după criză a multora dintre economiile est-europene.
Germania simte deja impactul tensiunilor geopolitice asupra comerţului mondial. În primul trimestru al acestui an, exporturile germane au înregistrat cea mai mare scădere din ultimii cinci ani, de 1%, notează Bloomberg.
Iar tensiunile se acumulează. Administraţia lui Trump a anunţat că de vineri intră în vigoare suprataxe de 10% şi 25% pe importurile de oţel şi aluminiu din UE, Canada şi Mexic. Ameninţarea este mai veche, dar Trump a dat răgaz pentru negocieri până vineri. SUA au cerut de mai multe ori ca UE să impună cote de export voluntare pentru producţia de aluminiu şi oţel. Despre cum a fost atmosfera în aceste discuţii, o declaraţie a comisarului european pentru comerţ Cecilia Malmström este edificatoare: „Nu vom fi şantajaţi şi nu vom negocia cu pistolul la cap.“ Comisia Europeană a promis că va răspunde suprataxelor de import americane cu măsuri asemănătoare. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au spus că decizia Washingtonului este ilegală. Ministrul de externe al Germaniei Heiko Maas a spus că un contraatac european este inevitabil.
Liderii din afaceri germani au răspuns cu mâhnire, scrie Handelsblatt. Ingo Kramer, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Angajatorilor Germani a spus că UE trebuie să arate „o decizie hotărâtă, unită şi puternică“. UE ar trebui să profite de oportunitatea de a se impune ca un susţinător ferm al comerţului liber, a afirmat el.
Asociaţia Ondustriei Germane a Oţelului estimează că importurile de oţel pe piaţa europeană ar putea creşte cu până la 50%. Regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului permit măsuri protecţioniste pe termen scurt împotriva majorării importurilor.
Entuziasmul din comunitatea de afaceri scade. În pofida câtorva ani de îmbunătăţiri aproape continue a perspectivelor economice şi a statisticilor încurajatoare din Germania, încrederea „se micşorează“, spune Volker Treier, specialist în afaceri externe la Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie ale Germaniei (DIHK).
„Întotdeauna începe cu o schimbare în dispoziţie“, explică el pentru Deutsche Welle. „Ceea ce vedem în zilele acestea în sondajele noastre este că aşteptările se reduc. De la optimism, se duc în jos. Aceasta nu înseamnă neapărat că urmează scăderea economiei sau a exporturilor. Însă pe cer se vede mai mult decât simpli nori negri.“
DIHK a calculat că autovehiculele şi componentele auto reprezintă mai mult de un sfert din totalul de 111,5 miliarde de euro al exporturilor germane de anul trecut în SUA.
La începutul lunii trecute, indicatorul încrederii în economie al institutului ZEW a arătat cel mai redus nivel din ultimii şase ani. La acesta se adaugă indicii că scad comenzile pentru industrie, ceea ce reflectă incertitudinile despre cum vor evolua mai multe dintre problemele globale.
Merkel a vorbit recent pe un ton sobru despre modul în care ordinea internaţională, cândva solidă ca piatră şi multilaterală, se destramă.
„Acordurile şi instituţiile internaţionale sunt şubrezite. Este îngrijorător de vreme ce ordinea noastră globală multilaterală vine din lecţiile pe care le-am învăţat din oribilele războaie mondiale ale secolului trecut.“
Tonul contrastează cu situaţia foarte bună de acum a economiei germane ñ creştere solidă, surplus bugetar în creştere şi şomaj mai redus ca niciodată.
Grupul german Volkswagen, unul dintre cei mai mari exportatori şi angajatori ai lumii, şi-a exprimat „regretul şi îngrijorarea“ în privinţa impunerii de către SUA a suprataxelor pe importurile de oţel şi aluminiu din UE, scrie Reuters.
„Ne temem că acestea pot marca începutul unei tendinţe negative cu măsuri şi contramăsuri din care nimeni nu va ieşi câştigător“, se arată într-un comunicat al VW.
BMW a anunţat că ar putea majora cantităţile de oţel pe care le cumpără local pentru fabrica sa din SUA.
Ce fac americanii nu sunt singura îngrijorare a nemţilor. Companiile germane au probleme şi în Orientul Mijlociu. Decizia lui Trump de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul înseamnă impunerea unor sancţiuni economice asupra acestei ţări, care ar putea afecta şi companiile europene care continuă să facă afaceri acolo. UE este hotărâtă să protejeze acordul iranian. În acest context, revista Der Spiegel scrie că prinţul saudit Mohammed bin Salman a dat ordin ca firmelor germane să nu le mai fie date contracte cu guvernul. Prinţul ar fi deranjat de faptul că Germania sprijină economie iraniană.
Companii germane uriaşe ca Bayer, Daimler şi Siemens se numără printre cele care ar putea fi afectate de deteriorarea serioasă a relaţiilor comerciale cu Arabia Saudită.
Ralph Wiechers, economist şef la asociaţia industrială VDMA, spune că s-a observat deja un „declin serios“ al afacerilor firmelor germane în Arabia Saudită în 2016 şi 2017. În 2015 au fost vândute acolo utilaje şi echipamente germane de două miliarde de euro, iar în 2016 de doar un miliard de euro.
OCDE a avertizat că tensiunile comerciale în creştere ameninţă perspectivele de creştere ale economiei globale.
