Dar criza economica globala a estompat aproape in totalitate motivele de sarbatoare. In loc sa continue sa construiasca pe bazele cladite in ultimii 20 de ani, liderii politici din regiune simt cum aceste baze se clatina sub picioarele lor, scrie Financial Times.
Intregul continent european se indreapta spre cea mai grava recesiune postbelica. Dar spre deosebire de natiunile bogate din Vest, tarile din fostul bloc comunist se afla intr-o pozitie mult mai vulnerabila vizavi de actuala criza.
Pericolele la care aceasta zona este expusa sunt atat de mari incat liderii occidentali prezenti la summitul de la Berlin de la sfarsitul lunii februarie s-au aratat de acord cu suplimentarea sumelor puse la dispozitia Fondului Monetar International, astfel incat institutia sa poata sprijini estul continentului.
Riscul nu planeaza insa doar asupra dezvoltarii economice a acestor tari, ci chiar asupra stabilitatii lor politice. Cu toate acestea, nimeni nu se asteapta la o repetare a situatiei din anii '30. Dar explozia nemultumirilor publice vizavi de recesiune, de somaj si de nivelul de indatorare ar putea alimenta puternic populismul.
"Criza economica va avea un impact mai puternic asupra Europei de Est decat asupra vestului continentului, pentru ca sistemul economic si politic de aici este mult mai vulnerabil", a declarat Carl Bildt, ministrul suedez de externe.
Uniunea Europeana insasi se afla in impas in conditiile in care statele membre raspund provocarilor actualei crize punand interesul national deasupra solidaritatii. Iar dupa ce au lucrat din greu pentru a-si aduce tarile sub umbrela Uniunii, multi dintre liderii est-europeni se simt acum tradati.
"Oamenii pun in discutie viabilitatea modelului unei democratii liberale. Ei vad tari ca Franta care se indreapta spre solutii nationale cand o abordare internationala ar fi mult mai corecta si in aceste conditii se simt exclusi", a declarat Pavol Demes, fost ministru de externe al Slovaciei.
Multi dintre liderii din regiune aplauda mesajul transmis de Cehia, tara care detine presedintia rotativa a Uniunii si care a criticat masurile nationaliste ale Frantei vizavi de ajutorul dat producatorilor auto din Hexagon. Masurile, spun acestia, dezavantajeaza tarile emergente din Europa unde companiile auto franceze au efectuat investitii in ultimii ani.
Totusi, in ciuda protestelor antiguvernamentale din Bulgaria si Lituania si a amplificarii manifestarilor violente din Ungaria si Letonia, Europa de Est nu este o regiune care risca sa cada in dezordine.
In ciuda temerilor referitoare la soliditatea Uniunii Europene, noii membri ai blocului comunitar raman hotarati sa continue procesele post-integrare. Polonia, de exemplu, a anuntat ca intentioneaza sa-si accelereze aderarea la zona euro.
Orice s-ar intampla insa, tari diferite ar putea iesi din actuala criza in modalitati diferite. La una dintre extreme se afla tari care resimt puternic presiunile turbulentelor financiare, precum Ungaria, Letonia si Ucraina. La celalalt capat, mai bine pozitionate sunt Cehia, Polonia si Slovacia.
Exista insa semnale privind o extindere a crizei in regiuni care pana acum parea relativ imune. Este cazul Croatiei unde turbulentele financiare nu au lovit inca, dar observatorii spun ca vestile rele incep sa se acumuleze. "Nu avem deocamdata o criza economica, dar exista un sentiment ca ceva rau se apropie", spune Davor Butkovic, comentator la cotidianul Jutarnji List, precizand ca in cadrul ziarului la care lucreaza publicitatea a inregistrat o scadere de 30% anul acesta.
Dupa un deceniu de crestere economica accelerata, Europa de Est ar putea inregistra in 2009 prima contractie de dupa haosul provocat la inceputul anilor '90 de prabusirea comunismului. Imigrantii se intorc acasa din tarile vestice intrate deja in recesiune, iar investitorii straini isi amana planurile de extindere in regiune. Recent, producatorul auto Fiat a anuntat intarzierea unui program de 1 mld. euro de modernizare a fabricii detinute la Zastava, in Serbia.
Mai mult, bancile straine care au alimentat pana acum economiile din regiune se lupta sa-si finanteze subsidiarele locale, intensificand temerile referitoare la un colaps al pietei creditelor. La sfarsitul trimestrului trei din 2008 valoarea creditelor acordate de bancile straine pe pietele din Europa Centrala si de Est se ridica la 1.656 mld. dolari, de trei ori peste nivelul din 2005, potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale.
Pericolul a fost pus in evidenta luna trecuta, cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a anuntat ca Europa de Est trebuie sa-si refinanteze credite in valoare de 200 mld. dolari in 2009, iar bancile din regiune vor avea nevoie de capital in valoare de 100-150 mld. dolari.
Creditele contractate in valuta reprezinta o ingrijorare aparte pe fondul declinului monedelor locale.
Robert Zoellick, presedintele Bancii Mondiale, considera ca bancile centrale si est-europene vor avea nevoie de lichiditati in valoare de doar 40-45 mld. dolari, dar a facut un apel la liderii Uniunii Europene pentru a sprijini organismele internationale cu rol de creditori. "Cred ca va fi o mare tragedie daca Europa se va rupe din nou in doua blocuri", a declarat el. Totusi, nu toata lumea se inghesuie la usa Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale. Slovenia si Slovacia sunt protejate, aflandu-se in interiorul zonei euro, in timp ce Polonia si Cehia insista ca nu au nevoie de nici un sprijin, punand turbulentele recente pe seama panicii investitorilor si nu a unor cauze fundamentale.
Impactul politic si social al crizei variaza, de asemenea. Guvernul leton s-a prabusit la sfarsitul lunii februarie pe fondul conditiilor dure impuse de FMI, iar in Ucraina criza a devenit terenul luptei dintre presedinte si premier. In Bulgaria, turbulentele au condus la cresterea popularitatii Gerb, o grupare populista cu un discurs anticoruptie care spera sa castige alegerile din vara.
Acestea sunt insa miscari pe termen scurt. O criza prelungita ar putea submina eforturile de liberalizare, generand conflicte si confuzie. Unii analisti avertizeaza cu privire la ascensiunea rapida a extremei dreapta. In Ungaria, de exemplu, o astfel de grupare - Jobbik - a castigat 8,5% din voturi la alegerile locale din ianuarie. Adevaratul test pentru acest partid va fi reprezentat insa de alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru jumatatea lui 2009. Ivan Kraslev, directorul Centrului pentru Studii Liberale de la Sofia, se teme de un eventual colaps al clasei de mijloc, pe fondul pierderilor de locuri de munca si al presiunilor venite dinspre piata de creditare. "Acesti oameni se identifica cu Occidentul, iar acum se simt tradati. Ei cred ca au urmat cele mai bune practici, dar acestea s-au dovedit a fi cele mai rele", spune Kraslev.
El face o paralela intre actualele turbulente si criza din Rusia din 1998, unde oamenii din clasa de mijloc care si-au pierdut economiile au intors spatele democratiei liberale pentru a sprijini regimul autoritar al lui Vladimir Putin.
Aceasta pare insa o viziune apocaliptica pentru majoritatea tarilor din Europa de Est. Si aceasta in conditiile in care institutiile democratice ale tarilor din regiune sunt mult mai solide decat cele rusesti de la sfarsitul anilor '90.
Dar, chiar si in perspectiva unei recesiuni, economiile din regiune ar putea inregistra performante superioare celor din vestul continentului. Si aceasta in situatia in care avantajul conferit de forta de munca ieftina, dar de calitate nu are cum sa dispara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
