Ajutorul financiar primit de statele din Europa Centrala si de Est din partea institutiilor internationale nu este suficient pentru rezolvarea problemelor economice cu care se confrunta regiunea, conform RGE Monitor, firma ce apartine economistului Nouriel Roubini, supranumit "Dr. Doom" (Doctorul Catastrofa), intrucat a anticipat criza economica actuala inca din septembrie 2006. Economistul a repetat aceasta afirmatie si intr-un editorial din revista Forbes.
Nicolae Chidesciuc, senior economist in cadrul ING Bank Romania, considera ca devalorizarea latului leton ar putea avea un impact negativ in regiune, in conditiile in care piata se asteapta la o depreciere de pana la 50% a monedei nationale a Letoniei, iar "Romania si Ungaria ar putea fi tarile cele mai afectate din regiune, avand un mediu macroeconomic mai fragil".
Afirmatiile survin pe fondul problemelor economice care afecteaza Letonia, moneda nationala, latul, fiind in pericol de a se devaloriza si de a provoca vulnerabilitati in lant in Europa de Est.
Scaderea peste asteptari a Produsului Intern Brut al Letoniei, de 18% in primul trimestru, pune presiuni suplimentare asupra finantelor publice ale guvernului de la Riga, tinta de deficit bugetar de 7% convenita cu Fondul Monetar International (FMI) riscand sa nu mai fie atinsa in aceste conditii. Lucian-Liviu Albu, director al Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane, a declarat pentru ZF ca anuntul RGE Monitor cu privire la situatia din Letonia este "hazardat si pesimst".
Colacul de salvare
Tarile din Europa Centrala si de Est au apelat la imprumuturi acordate de FMI, Banca Mondiala (BM) si Uniunea Europeana (UE), in incercarea de a contracara dificultatile de pe plan national, induse de criza mondiala si accentuate de o adevarata spirala recesionista. In conditiile in care zona euro, principalul partener comercial al tarilor din Europa Centrala si de Est, a intrat in recesiune in trimestrul trei al anului trecut, pentru prima oara de la introducerea euro in 1999, exporturile, unul dintre motoarele cresterii economiilor din regiune, au fost puternic afectate.
Ungaria si Ucraina inca mai au nevoie de finantare internationala
Oficialii ungari considera ca linia de creditare primita nu va fi suficienta pentru a acoperi nevoile de finantare ale economiei, principalul partid de opozitie din Ungaria anuntand ca, in conditiile in care va castiga alegerile parlamentare de anul viitor, va lansa noi negocieri cu FMI dupa ce actualul ajutor expira in martie 2010. Liderul partidului, Viktor Orban, a precizat recent ca actualul sprijin in valoare de 20 mld. euro va fi consumat pana in aprilie 2010, fortand noul guvern sa asigure contractarea unui nou credit.
Nici Ucraina nu va face fata recesiunii economice doar cu fondurile acordate pana in prezent, pe langa imprumutul de 16,4 mld. dolari din partea FMI avand nevoie de finantare suplimentara, potrivit vicepremierului ucrainean Hrihori Nemiria.
Pe de alta parte, "Ucraina si Ungaria sunt economii de dimensiuni mai mari si ar trebui sa demareze programe mai serioase, in special pentru echilibrarea bugetului", a spus Lucian-Liviu Albu, adaugand ca "Romania nu va avea nevoie de fonduri suplimentare, chiar daca primul trimestru a adus o scadere economica de 6,2%".
Romania se descurca cu banii FMI si UE
Mai mult, Chidesciuc considera ca "imprumutul acordat de FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana, de 20 de miliarde de euro, este mai mult decat suficient pentru nevoile de finantare ale Romaniei pentru urmatorii doi ani", singura problema care ar trebui sa preocupe autoritatile romane fiind, in opinia reprezentantului ING, incadrarea in tintele convenite cu FMI.
Roubini: Romania Si Bulgaria vor suferi din cauza Letoniei
Un potential crah economic al Letoniei ar putea afecta atat celelalte state baltice, Lituania si Estonia, precum si Suedia, de unde provin principalele banci de pe pietele baltice, insa ar avea implicatii majore si asupra altor state din Europa Centrala si de Est, in special Romania si Bulgaria, potrivit unui editorial semnat de economistul Nouriel Roubini in revista Forbes. "Comertul si relatiile financiare directe dintre Letonia si regiunea central-estica a Europei, excluzand statele baltice, sunt relativ limitate, insa multe dintre aceste state - in special Romania si Bulgaria - impartasesc cu Letonia vulnerabilitati macroeconomice similare, ceea ce inseamna ca o eventuala criza a tarii baltice ar putea atrage atentia investitorilor cu privire la riscurile de colaps din regiune", afirma Roubini. Mai mult, intrarea Letoniei in criza ar putea sugera faptul ca "un pachet de salvare nu este suficient pentru a evita colapsul economic", in conditiile in care si Letonia a apelat la un imprumut de urgenta in valoare de 7,5 mld. euro din partea FMI si UE. Declansarea unei crize in Letonia, pe fondul deprecierii abrupte a monedei nationale, ar putea genera efecte similare celor resimtite in Asia in iulie 1997, cand prabusirea bahtului thailandez a semnificat debutul crizei financiare asiatice, precizeaza Roubini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
