Ca să dovedească faptul că a învăţat din greşelile făcute,Uniunea Europeană (UE) lucrează la o serie de reforme prin careîncearcă să evite o viitoare criză a datoriilor, scrie agenţia depresă Thomson Reuters. O echipă condusă de preşedintele UE HermanVan Rompuy încearcă să găsească soluţiile optime pentru prevenireaacumulării de datorii uriaşe, intensificarea cooperăriimacroeconomice, dar şi înfiinţarea unui mecanism de ajutorare aţărilor cu probleme fiscale. Echipa aflată sub conducerea lui VanRompuy include miniştri europeni de finanţe, dar şi reprezentanţiai Băncii Centrale Europene şi ai Comisiei Europene şi va propunereformele înaintea summitului ce va avea loc în octombrie.
UE s-a angajat, de asemenea, să ducă o muncă de pionierat înprivinţa reformării sistemul financiar, puternic zguduit de crizaeconomică mondială, însă statele membre mai mari par a aveadivergenţe de opinie cu privire la forma pe care aceste schimbăritrebuie să o ia, astfel că progresele în acest sens ar putea fiîncetinite.
Criza generată este una preponderent de ordin psihologic, iaragenţiile de rating au avut o contribuţie importantă la panicacreată pe pieţe. Astfel, una dintre propunerile liderilor europenieste şi înfiinţarea unei agenţii europene de rating, care să"spargă" supremaţia celor trei mari jucători Standard & Poor's,Fitch şi Moody's.
După ce situaţia fiscală a Greciei şi mai apoi a altor statesud-europene a pus pe jar investitorii şi a făcut loc unorspeculaţii extrem de grave, potrivit cărora statele cu probleme vorieşi din zona euro sau chiar că aceasta se va destrăma, lideriieuropeni au luat decizia că trebuie să demonstreze lumii întregi cădacă îşi vor coordona acţiunile, proiectul de uniune economică şimonetară din Europa nu va ajunge "piesă de muzeu". În ciudafaptului că este foarte greu să colaborezi când economiile suntatât de diferite din punct de vedere structural, dar şi ca nivel dedezvoltare, statele din UE trebuie să facă paşi cât mai rapid îndirecţia reformării sistemului economic şi financiar.
Ieşirea unor ţări din zona euro ar avea efecte extrem degrave
Lorenzo Bini Smaghi, membru al comitetului executiv al BCE, adeclarat că a permite unei ţări să iasă din zona euro ar afectatoate celelalte ţări din zonă într-o măsură mult mai mare decâtimpunerea unor restricţii fiscale, conform Bloomberg. "Impactul arfi mult mai dramatic decât abordarea standard de implementare aunui plan strict de consolidare fiscală în toate ţările", adeclarat Bini Smaghi. Guvernele din zona euro îşi intensificăeforturile de reducere a deficitelor în condiţiile în care crizadatoriilor suverane alimentează speculaţiile că unele ţări ar puteaintra în default sau chiar reveni la vechile monede locale.Cătălina Apostoiu
Măsuri care să protejeze zona euro
Disciplină fiscală mai strictă
- Ţările UE vor fi nevoite să ajungă la un echilibru bugetar,reducându-şi deficitele cu circa 0,5% din PIB anual.
- Penalităţile pentru depăşirea limitei de 3% din PIB pentrudeficit ar trebui să fie generate automat sau semi-automat.
- Eforturile vor fi îndreptate prioritar şi către datoriilepublice, astfel ca măsuri disciplinare să fie aplicate ţărilor caredepăşesc limita de 60% din PIB.
Guvernanţă economică
- Guvernele ar trebui să coopereze mult mai strâns,sincronizându-şi politicile bugetare, reducând diferenţele decompetitivitate ale economiilor lor şi ajutând ţările cuprobleme.
- Ţările din UE ar trebui să trimită CE forma brută a proiectelorde bugete în primele şase luni ale anului pentru anul următor.
- Supravegherea dezechilibrelor macroeconomice ar trebuiintensificată.
Mecanismul de ajutorare
- Cele 110 mld. euro destinate Greciei şi plasa de siguranţă de500 mld. euro pentru celelalte state din zona euro sunt măsuritemporare.
- Ar putea fi propusă o emisiune comună de obligaţiuni a statelordin zona euro, posibil supravegheată de o agenţie europeană adatoriilor sau un fond monetar european.
- Germania a respins lansarea unor obligaţiuni comune şi sprijinăideea înfiinţării fondului monetar.
Un guvern comun pentru zona euro
- Franţa vrea întâlniri periodice ale liderilor din zona eurocare să funcţioneze precum un guvern economic şi să completezeactivitatea BCE.
- Germania nu prea apreciază ideea unui guvern al zonei euro darvrea reguli de disciplină bugetară mai stricte în legislaţiilenaţionale sau în tratatele UE.
- Marea Britanie se opune oricărui tip de reforme care să confereinstituţiilor UE mai multă autoritate.
Taxarea băncilor
- Liderii ar vrea să colecteze mai mulţi bani de la bănci, însănu au ajuns la un acord dacă aceştia vor ajunge în vistieriilenaţionale sau într-un fond de criză.
- Dezbaterile au fost îngreunate de propunerea Germaniei de aintroduce o taxă pe tranzacţii, pe care Londra o respinge.
- Europa încă se străduieşte să găsească o metodă care săfuncţioneze şi să fie acceptată de toate statele.
Protecţie împotriva speculanţilor
- Politicienii cred că investitorii care au pariat pe intrarea înincapacitate de plată a Greciei au generat panică pe pieţe.
- Comisia Europeană urmează să dezvăluie un proiect prin carepiaţa derivativelor, în valoare de 600.000 mld. $, să fiecontrolată.
- Există disensiuni între Germania şi Franţa care vor ca anumitetranzacţii să fie interzise, şi Marea Britanie, care vrea uncontrol mai relaxat.
Agenţie europeană de rating
- Fondurile de hedging şi de private equity sunt primele care vorfi atinse de noile reglementări.
- Agenţiile de evaluare financiară vor fi, de asemenea, pe listaliderilor europeni, urmând a fi obligate să dezvăluie cum oferăratinguri pentru ţări precum Grecia.
- Michel Barnier, comisarul european însărcinat cu serviciilefinanciare, vrea înfiinţarea unei agenţii europene de rating.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
