Deşi morţi, zombi au fost dintotdeauna sufletul nemuritor al filmelor de groază. În aceste vremuri de criză, „de groază“ pentru mai toate economiile lumii, valuri de zombi ies din cimitirele corporate pentru a suge finanţarea prin care guvernele vor să ţină în viaţă companiile şi locurile de muncă viabile.
În Germania, creştea groaza că guvernul însuşi prin politicile sale crează zombi, care vor bântui cea mai mare economie a Europei mult timp de-acum încolo.
În temeiul unei derogări guvernamentale introduse la începutul lunii martie, companiile germane lovite de pandemie nu mai sunt obligate să depună cerere de insolvenţă, scriu Financial Times şi Deutsche Welle.
Regula trebuia iniţial să fie eliminată treptat până la sfârşitul lunii septembrie, însă ministrul Justiţiei Christine Lambrecht vrea să-i prelungească aplicarea până în martie 2021. Ideea s-a dovedit controversată, mulţi spunând că ar fi mai bine ca guvernul să lase companiile slabe să piară decât să le ţină artificial în viaţă. Jan-Marco Luczak, purtătorul de cuvânt al CDU/CSU, alianţa politică a cancelarului Angela Merkel, a declarat că derogarea ajută firmele care ar avea probleme chiar şi dacă n-ar exista pandemia. Este ceva ce economia liberă de piaţă nu poate permite.
„Este inadecvat ca tu, ca stat, să protejezi astfel de companii“, a spus el. „Acest lucru nu este nici în interesul celorlalţi participanţi la piaţă, nici al creditorilor unei companii.“ Companiile zombi sunt cele care nu pot, pe termen lung, să-şi acopere din profituri costurile serviciului datoriilor. Numărul morţilor-vii din business a crescut puternic în deceniul de după criza financiară deoarece ratele dobânzilor scăzute au încurajat firmele să acumuleze datorii.
Însă economiştii se tem că problema a fost agravată de răspunsul politicienilor la pandemia de Covid-19, care a forţat guvernele să cheltuiască miliarde de euro pe schemele de protejare a locurilor de muncă, pe împrumuturi ieftine pentru afacerile cu probleme şi pe bailout-uri pentru salvarea marilor companii ameninţate cu falimentul.
Avocaţii capitalismului de piaţă liberă spun că menţinerea companiilor pe linia de plutire cu subvenţii guvernamentale împiedică „distrugerea creatoare“, proces descris de economistul Joseph Schumpeter în care companiile insolvabile care se scufundă fac loc unor nou-veniţi mai sănătoşi. Există dovezi că acest proces a încetinit sau chiar s-a oprit în Germania. „Aproximativ 550.000 de companii germane - sau aproximativ una din şase - riscă să devină firme zombi“, a declarat Patrik-Ludwig Hantzsch, cercetător la compania de date pentru afaceri Creditreform. Hantzsch crede că derogarea de la insolvenţă şi-a „supraîndeplinit“ scopul.
„A creat o situaţie în care de ajutor beneficiază companii care n-ar avea dreptul cu adevărat - ale căror modele de afaceri nu funcţionează, cu corona sau fără corona“, a spus el. Derogarea are deja efecte remarcabile.
Deşi Germania trece prin cea mai adâncă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial, PIB-ul contractându-se cu peste 10% în trimestrul doi, companiile care intră în insolvenţă sunt mai puţine decât în vremurile normale. De fapt, numărul insolvenţelor este în scădere. „În primele şase luni ale anului, insolvenţele au scăzut cu 8% an la an“, a explicat Hantzsch.
Biroul german de statistică Destatis se aşteaptă chiar ca în iulie scăderea să fie de -30%, faţă de -13% în aprilie şi -10% în mai. Acest lucru „pare să sugereze că unele companii interpretează foarte larg impactul economic al pandemiei“, spune Stefan Schneider, analist la Deutsche Bank. Sub noua regulă a guvernului, toate companiile care se confruntă cu probleme de fluxuri de numerar şi cu niveluri ridicate ale datoriilor încă din 31 decembrie 2019 nu sunt obligate să depună cerere de insolvenţă. Totuşi, în decembrie anul trecut în Germania nu se vorbea încă de nicio pandemie şi unii pur şi simplu au sărit în căruţă pentru a profita de legislaţia în cauză. Logica extinderii derogării de la legea insolvenţei propuse de guvern este clară: 2021 este un an electoral şi niciunul dintre partidele guvernamentale - grupul CDU/CSU al lui Merkel sau social-democraţii doamnei Lambrecht - nu doresc să vadă un val de falimente măturând ţara când naţiunea merge la urne, stimulând creşterea şomajului şi frânând creşterea economică.
Însă experţii se tem că extinderea derogării va distruge încrederea în piaţă. „Companiile ar trăi cu teama că partenerul de afaceri este în realitate insolvabil“, explică Stephan Thomae, parlamentar al democraţilor liberi din opoziţie.
O extindere ar „pune o povară imensă pe activitatea economică“. Această viziune este împărtăşită de liderii din afaceri. Henrik Follmann, directorul executiv al companiei chimice Follmann Chemie, a spus că prelungirea derogării „nu este o idee bună - pentru că încrederea scade. Nu veţi mai şti cu cine aveţi de-a face.“
Dacă o firmă nu mai părăseşte piaţa, nu va mai putea fi făcută diferenţa între un model bun de afaceri şi unul greşit. Furnizorul nu va putea şti dacă la final va fi sau nu plătit de client. „În cazul în care o companie are probleme financiare, aici în Germania există diferite moduri de a o salva, dacă aceasta are o perspectivă bună“, a afirmat Stefan Wolf, directorul executiv al producătorului de piese auto ElringKlinger. „Dar a face afaceri cu o companie care în cele din urmă dă faliment este o idee proastă.“
Neîncrederea poate vătăma afacerile sănătoase. Hantzsch spune că este important ca guvernul să permită o ajustare a pieţei prin insolvenţe chiar şi în timpul crizei. Potrivit Deutsche Bank Research, astfel de „firme zombi“ tind să urmeze o politică agresivă a preţurilor, care, la rândul său, are impact asupra profiturilor companiilor sănătoase şi a schimbărilor structurale. „Să nu uităm că procesele de transformare erau în plină evoluţie în multe sectoare, inclusiv în industria auto, chiar înainte de criza coronavirusului“, a spus Hantzsch, adăugând că pandemia „a acţionat ca un catalizator“ care acum nu mai funcţionează din cauza modificărilor temporare ale legii privind insolvenţa. Dacă seismograful insolvenţelor nu mai marge, cum se poate ştii cât de sănătoase sunt sectorul corporate al Germaniei şi economia? Creditreform recurge la alţi indicatori. „Am analizat performanţele de plată ale companiilor, comenzile primite şi alte aspecte şi am ajuns la concluzia că firmele nu se simt chiar bine“, a subliniat Hantzsch. El a spus că multe companii rămân fără bani; există tot mai multe întârzieri la plata facturilor restante. Performanţa de plată, explică Hantzsch, nu a fost mai slabă ca acum din vara anului 2015, când Creditreform a luat în calcul pentru prima dată acest criteriu. Conform unui sondaj din iunie 2020 realizat de institutul de cercetare economică ifo o cincime din toate firmele germane se temeau că s-ar putea să nu supravieţuiască pandemiei. Creditreform estimează că până în septembrie aproximativ 550.000 de companii vor avea probleme. Aceasta ar însemna că vor fi cu aproximativ 220.000 de firme zombi mai mult decât în 2018.
