Europa ar trebui să ia în considerare o nouă restructurare a datoriei Greciei dacă povara financiară a statului elen se dovedeşte a fi nesustenabilă, a declarat directorul executiv al FMI Menno Snel pentru publicaţia olandeză Het Financieele Dagblad.
"O contribuţie a guvernelor va fi cu siguranţă un subiect de discuţie", a spus Snel. El este unul dintre membrii consiliului executiv al FMI, unde reprezintă Olanda şi alte 12 ţări din centrul şi estul Europei, fosta Uniune Sovietică şi Orientul Mijlociu. Afirmaţia sa scoate în evidenţă viziunile diferite ale celor trei creditori ai Greciei, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, referitoare la soluţiile pentru combaterea crizei datoriilor statului elen.
Oficialii europeni au menţionat că FMI pune presiune asupra lor pentru a restructura datoria Atenei. Însă ei nu agreează ideea ca guvernele lor să aibă pierderi din cauza datoriei greceşti. În schimb, Europa ar prefera să-i acorde Atenei mai mult timp pentru a respecta ţintele din programul fiscal.
Însă, potrivit lui Joerg Asmussen, membru în consiliul BCE, Grecia nu poate dispune de mai mult timp pentru a-şi plăti datoria către instituţie şi nici de a beneficia de reducerea ratei de dobândă pentru că acestea ar fi ilegale şi "ilogice", notează The Guardian.
"Ambele concesii ar fi o formă de ştergere a datoriei şi deci un ajutor financiar direct către statul grec. Acest lucru nu poate fi permis sub legislaţia BCE", a spus Asmussen.
El a menţionat că este greşit ca oficialii greci să spună că au nevoie de mai mult timp, dar nu de mai mulţi bani. "O prelungire temporară a ţintelor fiscale înseamnă automat că Grecia va avea nevoie de mai multă asistenţă financiară externă", a afirmat Asmussen pentru publicaţia germană Bild am Sonntag.
De asemenea, Asmussen a spus că afirmaţiile membrilor BCE, inclusiv ale preşedintelui instituţiei Mario Draghi, prin care aceştia asigură că banca va face orice pentru a apăra moneda unică au ajutat la detensionarea pieţelor, însă el avertizează că starea actuală de calm este "înşelătoare" şi că toate ţările din zona euro trebuie să implementeze reforme, chiar şi Germania şi Franţa.
Săptămâna trecută, premierul Antonis Samaras a solicitat din nou schimbarea politicii BCE în privinţa rambursării datoriei elene şi a plăţilor de dobândă. "Dacă ar putea să rostogolească datoria, deficitul privind finanţarea ar fi mult mai mic", a spus Samaras.
Premierul grec a confirmat însă că există divergenţe în ceea ce priveşte noul pachet de austeritate pentru următorii doi ani, de 13,5 miliarde euro.
Miniştrii din zona euro urmau să se întâlnească ieri la Luxembourg pentru prima şedinţă a Consiliului Guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate, care va înlocui Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară ca fond permanent de salvare pentru uniunea monetară şi pentru a discuta despre problemele Greciei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
