O relaxare a turbulentelor economice cu care se confrunta Europa emergenta a permis Fondului Monetar International sa confere un ton mai hotarat cererilor de adoptare de masuri de austeritate, departandu-se astfel de atitudinea mai "blanda" adoptata la inceputul crizei, scrie Reuters.
Atent sa evite haosul politic care a marcat crizele asiatica si din Argentina, Fondul s-a concentrat initial pe furnizarea de lichiditati tarilor aflate in pragul falimentului ca Ungaria si Letonia cu scopul de a evita o criza mai ampla.
Acum insa ca pericolul unui colaps imediat al regiunii s-a diminuat, iar pietele s-au stabilizat, Fondul a adoptat o abordare tara cu tara si se bazeaza pe tarile in cazul carora probabilitatea adoptarii de masuri de austeritate este mai ridicata.
Astfel, tarile care au alte optiuni de finantare sau grupuri politice ce nu suporta presiuni din afara ar putea beneficia de ingaduinta sau ar putea renunta cu totul la acorduri cu FMI. Iar cele care au cea mai mare nevoie de finantare vor incerca din rasputeri sa-si reduca deficitele sectorului public.
Acest lucru inseamna ca FMI nu va acorda transele stabilite cu tari ca Serbia sau Letonia daca acestea nu-si reduc deficitul public, insa Ucraina ar putea primi un accept pana la alegerile prezidentiale din ianuarie.
"De ce se intampla acest lucru? Probabil pentru ca mediul global s-a imbunatatit, permitand FMI sa se concentreze pe problemele specifice fiecarei tari, si astfel sa ceara fiecarei tari sa faca ceea ce este necesar", a declarat Koon Chow, strateg in cadrul Barclays Capital.
"In acelasi timp, exista o usoara inconsistenta in modul in care trateaza de exemplu Letonia fata de Ucraina."
Turcia, care nu se confrunta cu o criza fiscala sau financiara serioasa, nu va apela probabil la ajutorul FMI.
Bazandu-se pe triplarea resurselor sale la 750 de miliarde de dolari, Fondul a acordat finantare statelor central si est-europene aflate in dificultate anul trecut, spunand ca prioritatea este preintampinarea unui colaps economic si sustinerea redresarii. In acest spirit, Fondul a permis Ungariei si Letoniei sa-si depaseasca limitele de deficit bugetar cand economiile acestora au aratat ca se vor contracta cu rate mai mari decat cele asteptate, de 6 si 18% in acest an.
Insa, odata ce amenintarea crizei scade, iar creditarea este reluata, Fondul cere statelor ce au beneficiat de acorduri de bailout sa-si stabilizeze finantele.
UE a dat unda verde saptamana trecuta Letoniei pentru o transa de 1,2 miliarde de euro, insa Fondul analizeaza daca reducerile, de 20% in cazul salariilor si 10% in cazul pensiilor, sunt suficiente pentru acordarea de noi fonduri.
Fondul a inghetat o transa a imprumutului si in cazul Serbiei, pana cand aceasta isi va aduce deficitul sectorului public sub control, amanand de asemenea aprobarea unui imprumut de 1,2 miliarde de euro in cazul Bosniei.
Recent, Fondul a reamintit Ungariei de angajamentul de a-si reduce deficitul bugetar anul viitor.
"Nu se poate ca FMI-ul sa dea fonduri si sa nu astepte nimic in schimb. Trebuie sa repuna aceste tari pe o pozitie solida", declara Neil Shearing din cadrul Capital Economics.
Abordarea nu este lipsita de probleme. Serbia a declarat ca va analiza alte rute de finantare pentru a evita reducerea cheltuielilor.
Fondul a amanat acordarea unei transe pentru Ucraina in acest an, cand disputa dintre presedintele tarii si primul-ministru a paralizat reformele economice.
De atunci, insa, Fondul a adoptat o atitudine mai blanda, iar analistii spun ca acesta ar putea analiza acum o strategie pe termen mai lung, spre deosebire de ce s-a intamplat in cazul Serbiei.
"Cred ca este vorba de factori geopolitici", spune Timothy Ash, director de cercetare in cadrul RBS.
Turcia este un caz mai complicat.
Primul-ministru Tayyip Erdogan a castigat sprijin politic pentru pozitia sa, conform careia Turcia nu mai are nevoie de sprijin din partea FMI pentru a-si conduce economia, dupa ce ultimul acord al statului cu Fondul, in valoare de 10 mld. dolari (7 mld. euro), a expirat in mai.
Iar desi acesta a declarat ca Turcia "este foarte aproape de un acord", analistii au declarat ca, exceptand deteriorarea perspectivelor globale, autoritatile de la Ankara ar trebui sa incheie un acord numai daca acesta nu vine cu conditii dure.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
