Nu exista riscul ca tarile din Europa Centrala si de Est, puternic lovite de criza financiara globala, sa intre in incapacitate de plata, a declarat un oficial al Fondului Monetar International, scrie agentia de presa Thomson Reuters.
Intrebat despre posibilitatea ca unul dintre state sa fie in imposibilitate de a-si plati datoriile, directorul Departamentului pentru Europa al FMI, Marek Belka, a marturisit: "Nu cred ca va fi cazul".
"Aceasta este ilustrarea celui mai pesimist scenariu. Nu prevad o astfel de situatie nici pentru statele ce intampina probleme la nivel fiscal", a spus Belka.
Monedele nationale ale statelor est-europene s-au depreciat puternic in raport cu moneda euro in ultimele luni, pe fondul temerilor amplificate ca actuala criza financiara s-ar putea adanci si ar putea contagia alte state inca neafectate, conducand la o criza de amploarea celei de la sfarsitul anilor '90 din Asia.
Ideile lui Belka sunt impartasite si de Anders Aslund, cercetator la Institutul Peterson pe problemele Europei de Est, Rusiei si Ucrainei. In cazul Ucrainei, unul dintre statele cele mai afectate de criza financiara globala, existau putine sanse ca aceasta sa intre in faliment national din cauza imposibilitatii de a isi onora obligatiile de creditare din strainatate, a afirmat Aslund.
"Este foarte putin probabil ca Ucraina sa se confrunte cu o criza acuta a balantei de plati. Ucraina are sanse sa tina piept crizei financiare, deoarece a adoptat masurile necesare din timp", a mai spus Aslund, mentionand insa ca mai sunt necesare o serie de reforme economice si sociale.
Belka, fost prim-ministru al Poloniei in perioada 2004-2005, a spus ca UE ar trebui sa sustina statele membre atinse de criza.
"Aceasta este prima masura de natura defensiva pe care ei ar trebui sa o adopte", a spus Belka, adaugand ca este de asemenea importanta o supraveghere mai intensa a sistemului pentru a putea fi indentificate baloanele economice speculative (o crestere a valorii activelor companiilor dintr-o anumita industrie sau a unei clase de active, cauzata de regula de asteptari mult prea ridicate privind o crestere viitoare).
Belka a mai spus ca Banca Centrala Europeana trebuie sa deschida linii swap si sa le faca disponibile pentru statele ce se pregatesc sa adopte moneda euro.
La inceputul acestei saptamani, Joaquin Almunia, comisarul Uniunii Europene pentru politica monetara si economica, a declarat ca UE ar putea fi nevoita sa isi extinda programul de ajutoare de urgenta, deoarece pe lista acestuia vor fi incluse mai multe state din Europa Centrala si Est. Nu se exclude nici posibilitatea ajutorarii si a unor state din afara UE.
Unii analisti si politicieni fac speculatii potrivit carora urmatoarele pe lista de ajutoare financiare de la UE si FMI ar fi Lituania si Romania, insa Almunia a refuzat sa dezvaluie nume. "In momentul de fata nu exista candidati", a spus el.
In randul statelor care in ultimele luni au apelat la FMI pentru ajutor de natura financiara, atat Ungaria cat si Letonia sunt membri au Uniunii Europene, insa niciunul dintre state nu a adoptat inca moneda euro. In luna noiembrie a anului trecut, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Uniunea Europeana au oferit Ungariei 20 mld. euro sub forma de credit pentru a ajuta economia si pentru a preveni o prabusire de proportii a sistemului financiar ce ar fi putut rezulta de pe urma inaspririi conditiilor de creditare de la nivel global. Letoniei FMI i-a intins o mana de ajutor, oferindu-i un credit de 7,5 mld. euro, economia acesteia fiind cea mai afectata din randul statelor baltice.
Nici Ucraina nu s-a dat inapoi de la un credit oferit de FMI. La sfarsitul lunii octombrie se aproba acordarea unui imprumut in valoare de 16,5 mld. dolari (12,8 mld. euro) Ucrainei. Creditul, acordat pentru o perioada de 24 de luni, era conditionat de adoptarea de catre parlament a unei legislatii care sa sustina sistemul bancar al statului si care sa micsoreze deficitul bugetar prin controlarea cheltuielilor sociale si prin reducerea deficitului de cont curent.
Daca in ultimii ani pietele emergente au fost dominate de o perioada de prosperitate, armatele private ale sistemului financiar global au prins mai repede putere decat a avut capacitatea fondul sa isi alimenteze stocul de "munitie anti-criza". Pana nu de mult, inainte ca turbulentele economice sa prinda forta de care dau dovada in prezent, FMI era considerata o institutie-bibelou.
Acum, in cadrul ultimului summit pe tema crizei, care a reunit liderii europeni la Berlin, s-a propus dublarea resurselor FMI, care in ultimele luni a acordat credite pe banda rulanta statelor din Europa si Asia.
"Propunem o crestere a finantarii puse la dispozitia FMI pana la 500 mld. dolari (390 mld. euro). Aceasta crestere va permite fondului nu numai sa lupte impotriva crizelor financiare, dar si sa le previna", a precizat Gordon Brown, premierul Marii Britanii, in cadrul summit-ului.
Optimism
- FMI nu considera ca tarile din Est vor avea probleme grave in ceea ce priveste plata datoriilor.
- Comisarul Joaquin Almunia spune ca deocamdata nu exista noi candidati pentru ajutoare financiare de la UE si FMI.
- Banca Centrala Europeana ar trebui sa deschida linii swap si sa le faca disponibile pentru statele ce se pregatesc sa adopte moneda euro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
