Procurorii elvetieni, care desfasoara o ancheta privitoare la acuzatii de dare de mita lansate la adresa companiei Alstom, au dovezi noi care sugereaza ca sumele cheltuite in mod ilegal de gigantul francez din domeniul ingineriei pentru a castiga contracte peste hotare sunt cu cel putin zeci de milioane de dolari mai mari decat se estima anterior, scrie The Wall Street Journal.
Platile au fost facute pana in iunie, dupa ce cotidianul Wall Street Journal scria in luna mai ca anchetatorii francezi si elvetieni desfasoara cercetari cu privire la posibile plati ilegale realizate de Alstom.
Recent, procurorii au anuntat ca platile suspecte sunt de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Surse familiare cu situatia spun ca procurorii europeni se concentreaza asupra unor plati suspecte in valoare de cel putin 500 de milioane de dolari facute de Alstom prin intermediul unui fond elvetian in perioada 2001-2008, perioada dupa care in Franta s-a interzis efectuarea de plati de catre companii catre oficiali straini.
Ancheta ilustreaza pozitia mai dura adoptata de procurorii europeni in ceea ce priveste practicile utilizate de multinationale in vederea castigarii de contracte peste hotare, inclusiv recurgerea la tari ca Elvetia pentru operatiuni de spalare de bani. Una din principalele rivale ale Alstom, compania germana Siemens, continua sa fie anchetata in Germania pentru o presupusa schema de plati ilegale de ordinul miliardelor de dolari.
Spalarea de bani pentru mita prin intermediul Elvetiei a figurat in mai multe anchete desfasurate de autoritatile mai multor tari in mod izolat. Acum, procurorii elvetieni banuiesc ca exista legaturi intre aceste anchete. In luna martie, doua subsidiare ale Alstom, dintre care una din Statele Unite, au fost gasite vinovate pentru dare de mita in Italia. Sumele ilegale erau transferate prin Elvetia, se arata in verdict.
O ancheta elvetiana privitoare la platile efectuate de Alstom a fost lansata in 2004 si s-a concentrat asupra perioadei cuprinse intre anii 1995 si 2003. In ultimele luni, anchetatorii elvetieni au extins ancheta pentru a include platile din acest an. Statutul limitarilor ar putea proteja Alstom de orice actiune legala privitoare cel putin la o parte din platile anterioare.
Procurorii elvetieni spun ca fondul elvetian prin intermediul caruia isi efectua platile Alstom era condus de un fost director din cadrul companiei, care a fost arestat in Elvetia luna trecuta si este retinut fara drept la cautiune. Purtatorul de cuvant al procurorilor elvetieni spun ca oficialii Alstom nu coopereaza pe deplin cu anchetatorii. Alstom sustine contrariul.
Daca procurorii vor reusi sa construiasca un caz impotriva sa, companiei Alstom i s-ar putea impune amenzi sau i s-ar putea interzice sa participe la licitatii pentru contracte din sectorul public pe un numar de piete cu un ritm rapid de dezvoltare, in special din Asia si America Latina.
Compania a respins toate acuzatiile si s-a prezentat drept victima a unui numar restrans de actuali si fosti angajati.
Inainte de lansarea declaratiei procurorilor, purtatorul de cuvant al Alstom, Patrick Bessy a respins cercetarile Wall Street Journal, caracterizandu-le drept "zvonuri" si nu a dorit sa raspunda la intrebari scrise. Dupa lansarea declaratiei, oficialii companiei au refuzat sa comenteze.
Un avocat al Alstom a refuzat sa comenteze in detaliu, insa a declarat ca "grupul este sigur ca totul se va rezolva usor". In declaratia procurorilor elvetieni se arata ca Alstom a depus motiuni de blocare a accesului la dovezile obtinute in perchezitiile efectuate la birourile din Elvetia ale companiei. "Aceste cereri nu pot fi analizate in prezent", se arata in declaratia procurorilor.
Alstom a refuzat sa comenteze cu privire la acest aspect.
Pana in urma cu aproximativ un deceniu, multe tari europene permiteau companiilor nu numai sa plateasca oficialilor straini "comisioane", dar si sa reduca platile respective din taxe. Germania a pus aceasta practica in afara legii in 1999, iar Franta i-a urmat exemplul in 2000.
De la aparitia cazului Siemens la sfarsitul anului 2006, compania a identificat plati de aproape 2 miliarde de dolari pe care auditorii sai le considera suspecte. Anul trecut, Siemens a platit o amenda de 201 milioane de euro in Germania pentru a pune capat acuzatiilor conform carora oficialii sai au platit sume ilegale in Libia, Nigeria si Rusia.
Noile dovezi descoperite in cadrul anchetei privitoare la Alstom se concentreaza asupra Alstom Prom, o subsidiara elvetiana a Alstom cu cativa angajati si venituri anuale de milioane de euro. In declaratia lor, procurorii elvetieni spun ca divizia pare sa fi generat fonduri destinate mituirii oficialilor straini, fonduri care nu erau inregistrate in contabilitatea Alstom.
Luna trecuta, politia franceza si elvetiana au perchezitionat biroul Alstom Prom si l-au arestat pe fostul director de corporate compliance al Alstom. Un procuror Italian l-a identificat pe acesta ca fiind Bruno A. Kaelin.
Kaelin este si fost vicepresedinte si director de corporate compliance in cadrul Alstom din Paris. Kaelin, in varsta de 67 de ani, de nationalitate elvetiana, s-a retras din cadrul Alstom la sfarsitul anului 2005, in perioada cand urma sa fie pus sub acuzare in cadrul unui caz separat de coruptie in Italia. La inceputul acestui an, el si alti trei actuali si fosti oficiali ai Alstom au fost condamnati in cazul respectiv, la 9 sau 11 luni de inchisoare.
In verdictul pronuntat pe 28 martie, Alstom Prom era considerata a avea rolul de a spala banii ce urmau a fi folositi ca mita, iar o subsidiara a Alstom Power din Statele Unite drept o divizie care comanda operatiunile de dare de mita. Fiecare subsidiara a primit o amenda de 240.000 de euro.
Din mai, ancheta privitoare la Alstom s-a extins dincolo de Europa, incluzand proiecte si oficiali din tari ca Brazilia, Mexic si Zambia.
Anchetatorii il interogheaza pe Kaelin, care este acuzat de spalarea a sute de milioane de euro sub forma de fonduri destinate operatiunilor de dare de mita. Conform unor surse familiare cu situatia, Kaelin le-a spus anchetatorilor ca Alstom Prom avea un rol de intermediar intre divizia de energie si servicii a Alstom si consultanti independenti care organizau platile ilegale in intreaga lume. Kaelin a negat ca ar sti cine a primit sumele respective.
Procurorii italieni cred ca schema functiona astfel: O subsidiara a Alstom care dorea sa dea mita semna un contract cu Alstom Prom, care angaja un agent de marketing din afara in tara de interes.
Agentul trimitea mai apoi Alstom Prom o factura falsa pentru serviciile acordate. Alstom Prom cerea mai apoi subsidiarei Alstom implicate sa plateasca. Agentul platea mai apoi mita el insusi sau insarcina un oficial Alstom sa o plateasca.
Procurorii spun ca aceasta schema este similara celei pe care presupun ca a folosit-o si Siemens pentru a acoperi tranzactii ilegale.
Surse familiare cu ancheta Alstom spun ca initial Kaelin a refuzat sa coopereze, dar ca ulterior, a oferit unele detalii privitoare la mai multe tranzactii, in momentul in care a fost pus in fata unor dovezi dintr-o ancheta din Brazilia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
