Planul lui Schaeuble presupune ca Fondul European de StabilitateFinanciară (FESF), fond de urgenţă la care pot apela statele cuprobleme din zona euro, să emită obligaţiuni pe care le va pune ladispoziţia băncilor elene prin intermediul guvernului de la Atena.Băncile elene, dependente de fonduri de la BCE, ar folosiobligaţiunile ca garanţii pentru a obţine în continuare împrumuturide la BCE prin operaţiunile de pe piaţa monetară.
La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a declarat recent căinvestitorii privaţi ar trebui încurajaţi să poarte o parte dinpovara datoriilor greceşti prin prelungirea termenelor de scadenţăale obligaţiunilor guvernamentale, iar contribuţia acestora lasalvarea Greciei trebuie să fie voluntară, dar "substanţială",scrie BBC News. Aceste afirmaţii sunt, de fapt, concesii făcuteBăncii Centrale Europene şi Franţei, care se împotrivesc oricăreiforme de restructurare a datoriilor care ar putea fi considerată,de investitori sau de agenţiile de evaluare financiară, un default.BCE şi Germania se tem că o eventuală intrare în incapacitate deplată a Greciei va avea consecinţe devastatoare pe pieţe, ceea ceva amplifica şi mai mult problemele Atenei.
"Trebuie să demonstrăm din nou solidaritate", a spus Merkel.Oficialul german şi preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy s-auîntâlnit la Berlin pentru a pune capăt dezacordurilor dintreguvernele statelor lor legate de implicarea investitorilor privaţiîn rezolvarea crizei Greciei. Ei au declarat că vor ca un noupachet de salvare pentru statul elen să fie stabilit cât de curândposibil, iar angajamentele lor au fost percepute ca un semnalpentru bănci şi deţinătorii de obligaţiuni că aceştia nu vor fiobligaţi să suporte pierderi legate de datoriile elene.
Compromisul la care au ajuns Merkel şi Sarkozy prevede participareasectorului privat în baza aşa-numitei Iniţiative de la Viena,potrivit Reuters. Merkel consideră că această abordare, bazată peangajamentul asumat în 2009 la Viena de grupurile financiareeuropene de a-şi menţine expunerea pe Europa Centrală şi de Est laapogeul crizei financiare, reprezintă o "bună fundaţie" pentru unacord de urgenţă pentru Grecia.
Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker, şeful miniştrilor de finanţedin zona euro, a avertizat că această criză a datoriilor uriaşeale Greciei pune în pericol economiile a cel puţin cinci alte statedin zona euro. Oficialul apreciază că Germania "se joacă cu focul"prin planul de a implica investitorii privaţi în rezolvarea crizeigreceşti, deoarece ar trimite semnale greşite agenţiilor de rating,care ar putea caracteriza o astfel de măsură drept o intrare înincapacitate de plată. El mai susţine că dacă este gestionatăincorect, criza grecească "s-ar putea dovedi contagioasă pentruPortugalia şi Irlanda, apoi pentru Belgia şi Italia, din cauzadatoriilor lor mari, chiar înainte de Spania ". Oficialul considerăcă propunerile lui Merkel se bazează pe considerente politice dinGermania.
În cazul în care Grecia intră în default, costurile împrumuturilorde pe pieţe vor creşte pentru alte state cu probleme din zona euro,precum Irlanda şi Portugalia, ceea ce le-ar forţa să intre, larândul lor, în incapacitate de plată.
Premierul Greciei George Papandreou a făcut apel duminică laparlamentari pentru susţinerea noului guvern care va avea de luatdecizii dureroase pentru reformarea economiei, declarând că ointrare în criză ar fi "catastrofală".
Papandreou a cerut parlamentului să treacă un vot de încrederepentru noul cabinet numit de el vineri şi să aprobe un nou pachetde taxe şi impozite pentru următorii 5 ani şi reducereacheltuielilor convenite cu creditorii internaţionali.
Vineri, premierul Papandreou şi-a remaniat cabinetul în încercareade a readuce stabilitate pe scena politică. Astfel funcţia deministru de finanţe a fost preluată de la George Papaconstantinoude Evangelos Venizelos, fost ministru al apărării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
