Lloyd Blankfein, directorul executiv al Goldman Sachs, l-a contactat pe Vikram Pandit, CEO-ul Citigroup, luna trecuta pentru a discuta in legatura cu o posibila fuziune, un exemplu dramatic al miscarilor secrete care au precedat programul de bailout lansat de guvernul american, scrie Financial Times.
Miscarea, care a avut loc la sugestia timida a autoritatilor de reglementare sau cel putin cu acordul acestora, s-a produs la putin timp dupa ce Goldman a obtinut surprinzatoarea aprobare de a se transforma dintr-o firma de servicii financiare in banca comerciala pe 21 septembrie, conform unor surse familiare cu evenimentele.
Aceste surse au adaugat ca discutia dintre cei doi a fost una scurta, Pandit respingand propunerea din start.
O eventuala tranzactie ar fi fost structurata ca o preluare a Goldman de catre Citi. In ciuda scaderii actiunilor Citi, valoarea de piata a acesteia in momentul in care Blankfein l-a contactat pe Pandit se situa la 108 miliarde de dolari, aproximativ dublul capitalizarii Goldman.
O fuziune intre Citi si Goldman ar fi avut drept rezultat eliminarea a mii de locuri de munca din cadrul diviziilor de investment banking ale acestora si la demiterea mai multor senior directori. Combinarea culturilor extrem de diferite ale celor doua companii ar fi fost in acelasi timp o adevarata provocare.
Totusi, combinarea puternicelor divizii de administrare de risc, servicii de consultanta si proprietary trading cu ampla baza de depozite si uriasa retea de clienti corporatisti ale Citi ar fi putut crea un puternic gigant financiar.
Insideri din cadrul industriei sustin ca o astfel de tranzactie ar fi putut fi benefica pentru sistemul financiar american prin crearea unei institutii care sa echilibreze balanta de putere, in conditiile recentei extinderi puternice a JPMorgan Chase si Bank of America.
Directorii Goldman nu erau pe deplin convinsi de avantajele unei astfel de tranzactii, dar considerau ca risca mult intrand in contact cu Citi.
Posibilitatea initierii unor discutii serioase intre Citi si Goldman a fost anulata dupa decizia Trezoreriei de injectare a 125 de miliarde de dolari in cadrul celor doua companii si a altor sapte rivale. Decizia a avut menirea de a tempera temerile investitorilor cu privire la prabusirea altor mari grupuri financiare americane.
Insa apelul lui Blankfein ilustreaza presiunea exercitata asupra grupurilor de pe Wall Street in sensul luarii in considerare a unor miscari strategice indraznete inainte de lansarea programului de bailout.
Goldman incearca de mult timp sa decida daca sa fuzioneze cu o banca comerciala pentru a-si mentine baza solida de clienti corporatisti. Totusi, succesul inregistrat de Goldman in anii de dinaintea actualelor turbulente a redus necesitatea unei astfel de aliante.
In acelasi timp, Citi considera ca nu are nevoie de un alt grup de servicii financiare pentru ca dispune deja de o solida banca de investitii.
Insa in ultimele 18 luni, Citi a inregistrat operatiuni de writedown si pierderi de 65 de miliarde de dolari si a atras peste 70 de miliarde de dolari de la investitori din afara SUA, in conditiile in care valoarea actiunilor sale a scazut cu peste 70%.
Goldman a avut performante mult mai bune, insa a fost obligata sa se transforme intr-un holding bancar pentru a avea acces permanent la fondurile Fed si a calma temerile pietei privitoare la modelul sau de business. La putin timp dupa aceea, Goldman a atras 10 miliarde de dolari de la investitori printre care si Warren Buffett.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
