Granitele nationale si marimea constituiau in trecut adevarate obstacole, insa trei banci din Europa au strans aproape 100 de miliarde de dolari si au depus o oferta de achizitie a ABN Amro in urma careia banca olandeza ar putea fi divizata. In trecut, fondurilor de investitii private le era imposibil sa achizitioneze companii de servicii financiare si sa le "incarce" cu datorii, scrie The Wall Street Journal.
Fondurile de investitii si bancile au facut si acest lucru posibil in momentul in care au propus un plan de preluare in valoare de 25 de miliarde de dolari pentru Sallie Mae. Companiile controlate de familii erau considerate de neatins, insa aceasta perceptie nu a impiedicat compania News Corp, controlata de Rupert Murdoch, sa depuna o oferta de 5 miliarde de dolari pentru Dow Jones, publisher al The Wall Street Journal.
Chiar si cea mai importanta bariera, guvernul american, nu pare de neinvins. Un exemplu in acest sens: grupul Alcoa, care a depus o oferta nesolicitata in valoare de 26,9 miliarde de dolari pentru compania canadiana Alcan. Tranzactia ar recrea un gigant al sectorului de aluminiu pe care guvernul american s-a luptat timp de aproape 40 de ani sa-l divizeze.
Investitorii se pregatesc pentru noi achizitii spectaculoase in anul aflat in curs. Pe Wall Street, exista sentimentul ca acum este momentul sa "dai lovitura", cat timp evaluarile companiilor sunt solide, finantarea poate fi usor asigurata, iar politicienii din Statele Unite si intr-o mai mica masura din Europa nu mai critica sau incearca sa blocheze achizitiile transfrontaliere. Directorii incheie tranzactii cu placere pentru ca in acest fel pot obtine plati mai mari.
Cel mai important "motor" este in continuare reprezentat de piata de actiuni, care a atins o serie de recorduri. Cresterea preturilor actiunilor ii ajuta pe directorii executivi sa urmareasca tinte mai importante. Valoarea fuziunilor incheiate pana acum in 2007 a depasit deja nivelul de 2.000 de miliarde de dolari, peste nivelul atins in intregul an 2004 si in crestere cu aproximativ 60% fata de perioada similara a anului 2006.
Volumul fuziunilor este cu 41% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut in Statele Unite, conform datelor oferite de Dealogic.
Tendinta s-ar putea schimba brusc in eventualitatea unei cresteri a ratelor dobanzii, crestere ce ar majora costul fondurilor pentru cumparatori, sau daca ritmul de crestere al economiilor europeana si americana ar incetini. Multe achizitii se bazeaza pe proiectii optimiste care ar putea fi greu de justificat pe fondul unei economii cu un ritm mai lent de crestere.
Sentimentul de euforie s-ar putea transforma intr-unul de teama in cazul in care s-ar dovedi ca cei care au initiat achizitiile si-au asumat un volum prea mare de datorii.
Unele fonduri de investitii ar putea intra in faliment, cu un impact important asupra economiei ca intreg. Reducerile de costuri necesare in vederea achitarii datoriilor ar putea insemna noi reduceri de personal in cadrul companiilor.
Luate de val, exista sanse sporite ca firmele sa se extinda prea mult. Pe moment insa actionarii sunt de acord cu propunerile de achizitie, in special atunci cand se obtin reduceri semnificative de costuri.
Actiunile Alcan si Alcoa au inregistrat cresteri in parte datorita faptului ca investitorii se asteapta ca firma nou formata sa obtina reduceri de costuri in valoare de aproximativ un miliard de dolari. In trecut, o companie care intentiona sa faca o achizitie asista la o scadere dramatica a pretului actiunilor sale, investitorii temandu-se ca o achizitie costisitoare ar putea afecta rezultatele acesteia.
Aproximativ 43% din tranzactiile anuntate in acest an au o componenta de reduceri de costuri, cel mai ridicat nivel din 10 ani.
Preturile la care sunt incheiate tranzactiile au atins cel mai inalt nivel din 2000 incoace, conform FactSet Mergerstat, un furnizor de date privitoare la fuziuni. In medie, companiile care fac achizitii in acest an platesc de aproximativ 12,1 ori cashflow-ul companiei tinta, comparativ cu de 10,4 ori in 2006 si de 9,7 ori in 2000.
Atat companiile, cat si fondurile de investitii sunt atrase la masa negocierilor de finantarile de ordinul miliardelor de dolari pe care le pot obtine la rate scazute cu putine conditii.
In primul trimestru al acestui an, companiile si fondurile de investitii au imprumutat aproximativ 183 de miliarde de dolari, conform Standard & Poor's. Volumul este cu aproape 25% mai mare decat cel inregistrat in trimestrul patru al anului trecut si de aproape patru ori mai mare decat in 2004.
Bancile, marile institutii si fondurile de hedging sunt dispuse sa ofere finantari pentru tranzactii pentru ca rentabilitatea investitiilor mai sigure, cum ar fi obligatiunile guvernamentale, este mai scazuta.
Fondurile de investitii au reusit sa stranga sume uriase in numai cateva saptamani, adesea cautand tranzactii la intamplare. La numai trei saptamani dupa ce a abandonat oferta de 20 de miliarde de dolari pentru lantul de supermarketuri J Sainsbury, fondul CVC Capital Partners a facut o oferta pentru compania producatoare de tigari Altadis. Timp de cateva saptamani, Kohlberg Kravis Roberts (KKR) a fost partener al CVC in cadrul ofertei pentru Sainsbury, urmarind in paralel achizitia lantului farmaceutic Alliance Boots. "Parca am fi in Vestul Salbatic", spune Robert Hotz, din cadrul bancii de investitii Houlihan Lokey Howard & Zukin.
Pe langa abundenta de finantari, economistii mai mentioneaza si conditiile mai relaxate privitoare la incheierea de fuziuni introduse in Statele Unite in timpul administratiei Bush.
Wall Street a beneficiat de atitudinea "relaxata" a administratiei cu privire la taxe. Acum, cand democratii sunt majoritari in cadrul Congresului, se discuta o majorare a taxelor pe castigurile fondurilor de investitii, unele dintre acestea grabindu-se din acest motiv sa incheie tranzactii inainte ca taxele sa creasca.
Posibilitatea introducerii unor schimbari de catre un Congres controlat de democrati, cat si ca democratii sa obtina o victorie in cadrul urmatoarelor alegeri prezidentiale ar putea influenta si gandirea celor care vand. Familia Bancroft, care controleaza Dow Jones, publisherul cotidianului The Wall Street Journal, analizeaza modul in care majorarea taxelor pe dividende i-ar putea influenta decizia privitoare la oferta News Corp.
Rata maxima a impozitului pe castigurile de capital si pe dividende este acum in SUA de 15%, dar va creste la 20% si respectiv 35%, in anul 2009.
Democratii se opun propunerii presedintelui George W. Bush de mentinere a ratelor scazute.
In Europa, guvernele se implica mai mult in afacerile companiilor, insa si acest lucru pare sa alimenteze tranzactiile, oficialii incercand sa intoarca operatiunile in avantajul propriilor tari. Spania si Italia si-au unit fortele pentru a apara compania de electricitate Endesa de cea germana E.ON si o serie de aliante intre companii spaniole si italiene sunt pe cale de a fi incheiate.
La baza intregii activitati se afla o schimbare mai profunda in ceea ce priveste atitudinea boardurilor companiilor. Acestea nu mai sunt dispuse sa se opuna cererii actionarilor de divizare sau vanzare de divizii.
Dupa o serie de scandaluri ce au cuprins sectorul corporatist in ultimul deceniu, actionarii si-au intensificat presiunile in sensul sporirii capacitatii lor de a-si exercita drepturile.
In februarie, un fond de hedging cerea intr-o scrisoare o divizare sau vanzare a bancii ABN Amro. La inceput, banca olandeza a crezut ca scrisoarea, trimisa de fondul CPI, va avea un efect limitat. Insa actiunile bancii au inceput sa creasca in momentul in care au aparut si alte fonduri de hedging care se asteptau ca banca sa fie obligata sa incheie o tranzactie. CEO-ul bancii si-a dat seama ca actionarii care-l sprijinisera l-au abandonat.
Atunci a decis sa vanda ABN catre Barclays in schimbul a 88,79 miliarde de dolari, tranzactie ce includea vanzarea diviziei LaSalle Bank catre Bank of America in schimbul a 21 de miliarde de dolari. Auzind plangerile actionarilor ABN Amro, trei banci europene si-au unit fortele pentru a formula o oferta rivala.
"Acesta este un mediu in care oamenii sunt deschisi fata de tranzactii", spune Kenneth Jacobs, CEO al bancii de investitii Lazard North America.
Un motiv pentru aceasta deschidere: directorii pot obtine castiguri de ordinul milioanelor de dolari in momentul unei schimbari de control in contextul in care valoarea optiunilor pe actiuni pe care le detin creste.
Dincolo de aparente insa, unii se tem ca acest avant al fuziunilor nu este sustenabil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
