Norii negri de furtună de deasupra Europei s-au risipit pentru moment după ce Grecia a convins, nu fără a folosi forţa legii, investitorii privaţi să participe la cel mai mare schimb de obligaţiuni din istoria recentă a lumii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro au deblocat 35,5 miliarde euro, o parte din cei 130 miliarde euro stabiliţi pentru cel de-al doilea pachet de baiout destinat Atenei.
Grecia a anunţat că obligaţiuni de 197 miliarde euro din titlurile de 206 miliarde euro deţinute de investitorii privaţi, printre care bănci şi fonduri de pensii, vor fi preschimbate în noi obligaţiuni, ceea ce va duce la înjumătăţirea datoriei greceşti controlată de sectorul privat, scrie The Wall Street Journal.
Schimbul de obligaţiuni
Iniţial, deţinătorii de obligaţiuni s-au oferit să schimbe datorii de 152 mld. euro în obligaţiuni supuse legii greceşti, ceea ce înseamnă o rată de participare de 85,8%, şi datorii de 20 miliarde euro în titluri sub legi străine. Pentru ca datoria elenă să poată fi redusă la 120% din PIB până în 2020, aşa cum au în vedere guvernul şi creditorii internaţionali, rata de participare ar fi trebuit să fie de 95%. De aceea, Atena a declanşat clauze retroactive de impact colectiv, prin care forţează investitorii privaţi să participe la schimbul de obligaţiuni. În acest fel
s-a ajuns la o participare de 95,7%. Grecia aşteaptă noi participanţi care deţin obligaţiuni supuse legilor străine până pe 23 martie, dată după care nu va mai oferi investitorilor "îndulcitori", adică stimulente financiare pentru a participa, potrivit Bloomberg. "Suntem datori copiiilor şi nepoţilor noştri să-i scăpăm de povara acestei datorii", a declarat ministrul grec al finanţelor Evangelos Venizelos despre schimbul de obligaţiuni, care lasă investitorii cu pierderi de 72%.
Prin programul de restructurare, pentru fiecare 100 de euro în obligaţiuni, creditorii primesc 15 euro în titluri pe termen scurt mai sigure, emise de fondul de salvare a zonei euro şi 31,5 euro în obligaţiuni greceşti care vor ajunge la scadenţă în 11-30 de ani. Fără swap, Grecia ar fi trebuit să ramburseze datorii de 14,5 mld. euro pe 20 martie, pentru care însă nu ar fi avut bani. Schimbul reduce, de asemenea, povara plăţii dobânzilor, care acum sunt în general mai mici decât cele iniţiale.
Defaultul
La sfârşitul săptămânii trecute, agenţiile de evaluare Financiară Fitch şi Moody's au declarat Grecia în default. De asemenea, International Swaps and Derivatives Association, un grup de 15 bănci cu operaţiuni la nivel global şi fonduri de investiţii, a hotărât că swap-ul datoriilor greceşti reprezintă "un eveniment de credit", adică Grecia nu-şi poate plăti datoriile sau a înrăutăţit termenii obligaţiunilor, prin declanşarea clauzelor de impact colectiv. Decizia duce la declanşarea executării unor contracte de 3,2 mld. dolari de asigurare a datoriilor greceşti contra defaultului. Valoarea este cu mult mai mică decât s-au temut mulţi analişti şi investitori.
Roubini: Grecia ar putea ieşi din zona euro anul viitor
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble, mentorul cancelarului Angela Merkel, nu exclude posibilitatea ca Grecia să fie nevoită să ceară un al treilea pachet de bailout. Primul pachet de salvare de 110 miliarde euro a eşuat în a însănătoşi economic şi financiar statul elen, iar măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali nu au făcut decât să scufunde Grecia într-o recesiune profundă. Schauble a afirmat însă pentru publicaţia italiană Repubblica, că este sigur că deciziile dificile luate de Atena aduc Grecia pe calea însănătoşirii.
Economistul Nouriel Roubini, recunoscut pentru previziunile sale în general pesimiste, anticipează că Portugalia va fi următorul stat din zona euro care va recurge la restructurarea datoriilor şi va ieşi din zona euro, ca şi Grecia, de altfel, scrie CNBC. El crede că statul elen va renunţa la euro spre finele anului viitor.
Secretarul Trezoreriei SUA Timothy Geithner este însă optimist. El a declarat că datorită măsurilor luate de europeni pentru a stăvili criza datoriilor, Europa nu mai pune în pericol economia mondială.
Statistici sumbre pentru Grecia
Măsurile de austeritate erodează puterea de cumpărare a grecilor, iar lipsa creditului pune în pericol afacerile, scrie Business Insider. Aproape 30% din afacerile din centrul Atenei şi-au încetat activitatea de la începutul crizei. În august, proporţia era de 24,4%.
Întreaga regiune Attica şi-a pierdut 25,6% din afaceri. Economia elenă s-a prăbuşit cu 20% din 2008. În ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul a picat cu 7,5%, în ritm anualizat. Rata generală a şomajului era de 21% în decembrie. În rândul tinerilor, şomajul este de 51%.
Faţă de anul anterior, numărul şomerilor a crescut cu 41%. Doar 36% din populaţia totală are loc de muncă.
La capitolul turism, până nu demult singura industrie care mai creştea, numărul sosirilor s-a redus cu 10,7% pentru Atena şi cu 6,7% pentru întreaga ţară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
