Grecia a cerut oficial la sfarsitul saptamanii trecute cele 45mld. euro puse la dispozitie de statele membre ale zonei euro si deFondul Monetar International. Fondurile ii vor permite Atenei saisi plateasca datoriile pana in primele luni ale lui 2011.
Vor fi acesti bani suficienti pentru a permite Greciei sa eviteun faliment national in conditiile in care datoriile guvernamentalese ridica la 300 mld. euro? Opinia generala a investitorilor esteca nu, scrie The Wall Street Journal.
Impovarata de datorii, Grecia si-a calcat pe orgoliu saptamanatrecuta si a recunoscut ca nu poate face fata singura propriilorprobleme. Acest pas reformeaza din temelii regulile uniuniimonetare si indica faptul ca pentru statul de la Marea Mediteranaurmeaza ani dificili.
"A sosit timpul", anunta vineri, in momentul in care cereaajutorul financiar al partenerilor europeni, premierul GeorgePapandreou. "Este o necesitate. Este o necesitate presanta sinationala".
Ministrul grec de finante George Papaconstantinou a trimisautoritatilor Uniunii Europene o scrisoare succinta prin care cereaajutor. El a afirmat ulterior ca fondurile vor veni in catevazile.
"Suntem increzatori ca nu va exista nicio problema cufinantarea. Punct", marturisea el. "Vor mai trece cateva zileinainte ca procedura sa fie completa."
Ministri de finante au cerut guvernelor europene si FonduluiMonetar International sa puna la punct rapid detaliile pentruajutorarea Greciei. Dominique Strauss Kahn, directorul FMI, a spusca grecii nu trebuie sa se teama de FMI, a carui misiune este saajute statul elen.
Nu se vede luminita de la capatul tunelului
Pietele au reactionat la decizia Greciei. Pretul obligatiunilorelene a crescut indicand ca investitorii cred ca detinatorii detitluri de datorie nu isi vor primi toti bani la scadenta.
In traducere libera, ei cred ca Grecia ar putea avea nevoie unalt ajutor financiar pentru a se evita un nou soc al pieteiobligatiunilor, sau daca nu, Grecia ar putea fi nevoita sa apelezela o restructurare dura a datoriei sale masive. Principala cauza aacestui pesimism o reprezinta perspectivele de crestere a datorieiGreciei. La sfarsitul acestui an, datoria statului este asteptatasa ajunga la 124% din Produsul Intern Brut. Multe state seconfrunta cu problema cresterii datoriei publice dupa crizafinanciara, in frunte cu doua dintre cele mai mari economii alelunii - Statele Unite si Marea Britanie - unde raportul esteasteptat sa depaseasca 100% in urmatorii ani.
Pana in 2014, potrivit unor noi previziuni ale Ernst &Young, problema datoriei publice va ajunge sa apese pe umerii maimultor state, precum Belgia (109%), Portugalia (102%), Franta(100%), Irlanda (89%) si Spania (81%). Cazul Greciei este unulspecial insa. Rata dobanzii pe care statul trebuie sa o plateascaeste net superioara ratei de crestere a economiei, asteptata sa secontracte cu 2,25% in acest an. Daca pentru o tara costurile derambursare a datoriei cresc pe termen mediu mai rapid decatveniturile statului - capacitatea de a plati dobanda acelei datorii- situatia devine nesustenabila pe termen lung.
Pericolul unui faliment national nu atrecut
Pericolul ca statul respectiv sa intre in incapacitate de plataramane mare si dupa ce acestuia i-a fost oferit un ajutorinternational.
Grecia este intr-o situatie critica si trebuie sa isi reduca catmai rapid raportul datorie - venit national. Solutia pare aceea caguvernul sa reuseasca sa aduca bugetul pe plus inainte de a incepesa plateasca dobanzi - respectiv sa genereze crestere rapida.
Potrivit celor mai recente date insa, in acest an deficitulbugetar al Greciei se va situa la circa 9% din PIB, datoritamasurilor de austeritate anuntate de guvern, care deja au scos instrada muncitorii din sectorul public.
Avantajul statului cu iesire la Marea Mediterana este ca o mareparte din datoria sa nu are scadenta anul viitor sau in viitorulapropiat. Mai mult, cea mai mare parte a creditelor contractate inultimii zece ani au fost oferite la o rata redusa a dobanzii. Inacest an Grecia va cheltui circa 13% din veniturile guvernamentalepe dobanzi, la jumatate fata de nivelul din Turcia.
Costul asigurarii unor obligatiuni elene in valoare de 10 mld.dolari pe o perioada de cinci ani a scazut la 535.000 de dolaripentru a depasi ulterior pragul de 600.000 de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
