Aflate în situaţia de a genera noi venituri pentru a acoperideficitele bugetare, o parte din statele din Europa Centrală şi deEst au reactivat programele de privatizare, potrivit agenţiei depresă Thomson Reuters.
Polonia este cel mai bun exemplu în acest sens, în condiţiile încare a anunţat încă de anul trecut un program ambiţios deprivatizări în valoare de aproape 9 mld. euro, derulat pe operioadă de doi ani. Deja a reuşit să vândă o parte dintre active.La polul opus, noul guvern de la Budapesta a hotărât să renunţe laprivatizări şi chiar să îşi consolideze prezenţa în sectoare-cheieprecum cel energetic.
Bosnia-Herţegovina
Guvernul poartă discuţii cu producătorul farmaceutic americanAlvogen pentru a-i vinde participaţia de 19% din companiaBosnalijek, după ce o anterioară încercare de vânzare a acţiunilornu s-a concretizat.
Bulgaria
Statul va vinde participaţia de 33% în cadrul unui distribuitorde energie controlat de gigantul german E.ON, urmând să se"debaraseze" şi de pachetul majoritar de acţiuni deţinut în cadrulbursei de la Sofia. De asemenea, guvernul de centru-dreapta vrea săvândă participaţiile minoritare din 55 de companii şi săprivatizeze producătorul de ţigarete Bulgartabak.
Croaţia
Statul vrea să vândă participaţiile mai mici de 25% pe care ledeţine în diverse firme, chiar dacă nu a oferit prea multe detaliidespre acest proitect.
Estonia
Guvernul de la Tallinn a vândut spre finalul anului trecut oparticipaţie minoritară în cadrul Eesti Telekom, după ce a refuzatani de zile să facă acest demers. Nu sunt avute în vedere altevânzări de active de stat.
Ungaria
De la instalarea în funcţie în mai, guvernul de centru-dreaptade la Budapesta a vorbit mai mult despre cum vrea să-şi extindărolul jucat în economie decât despre ce vrea să vândă. Ungaria vreasă pună punct prezenţei ruse în cadrul companiei energetice MOL,care deţine prin intermediul Surgutneftegaz 21% din acţiunilefirmei.
Letonia
Letonia are ca priorităţi creşterea profitului consemnat decompaniile controlate de stat şi îmbunătăţirea guvernanţeicorporative, şi nu privatizările. A respins din start privatizareacompaniilor de căi ferate, energetice şi care activează înindustria lemnului.
Lituania
Ţara baltică vrea să impună un model de management mai eficientşi mai transparent pentru companiile de stat, al căror potenţial,ca valoare de piaţă, este de 18 miliarde de litas (5,2 miliarde deeuro). Guvernul a anunţat că nu se grăbeşte să privatizeze, deşivrea să vândă participaţii în cadrul companiilor energetice pentrua strânge suficiente fonduri pentru construcţia unei noi centralenucleare.
Polonia
Polonia conduce plutonul privatizărilor în Europa Centrală şi deEst. Până acum, a privatizat peste jumătate din activele pe care leprogramase pentru 2010 (în valoare de 25 miliarde de zloţi, sau 6,3miliarde de euro). Companiile energetice Lotos, Enea şi Energa suntaşteptate să fie privatizate în următoarele luni, în timp ce oparticipaţie de 64% în cadrul bursei de la Varşovia tocmai ce afost scoasă la vânzare. Guvernul polonez a anunţat că mai vrea săvândă acţiuni în cadrul creditorului PKO şi al asigurătoruluiPZU.
România
Privatizările nu intră în vederile guvernului numai ca intenţie,fără nimic concret. Ştirea care a ţinut prima pagină a ziarelor debusiness a fost cea legată de Fondul Proprietatea (FP). Astfel,fondul de investiţii Franklin Templeton a preluat administrarea FP,companie înfiinţată pentru a compensa persoanele ale cărorproprietăţi au fost confiscate în mod abuziv de regimul comunist.FP va fi listat la Bursa de Valori Bucureşti, dar şi pe o piaţăinternaţională.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
