Business Internaţional

Guvernele europene au deschis punga cu bani: vor arunca pe piata interbancara peste 1.800 mld. euro

14.10.2008, 18:24 24

Guvernele europene - care au adoptat un plan comun de combatere a crizei pietei de creditare - au anuntat ca vor pune la dispozitia jucatorilor din sistemul financiar 1.873 de miliarde de euro, miscare ce a determinat un avans semnificativ al burselor de pe continent, scrie Financial Times.

In cadrul celui mai mare plan de acest gen, Germania a anuntat ca va acorda garantii in valoare de 400 mld. euro pentru imprumuturile de pe piata interbancara. De asemenea, guvernul federal va crea un fond de rezerva de 100 mld. euro pentru a efectua infuzii de lichiditate in cadrul institutiilor aflate in dificultate si pentru a achizitiona active ilichide.
Executivul de la Paris va garanta cu 320 mld. euro imprumuturile de pe piata interbancara si va furniza rezerve de lichiditate de 40 mld. euro institutiilor financiare.
Ministrul francez de finante, Christine Lagarde, a declarat ca banii ar trebui folositi de bancile locale pentru a-si majora indicele de lichiditate pana la 9%, astfel incat sa poata concura de la acelasi nivel cu institutiile similare britanice.
In acelasi timp, Olanda, Spania, Italia, Austria, Portugalia si Norvegia s-au alaturat acestui efort comun, punand la bataie 501 mld. euro sub forma de garantii si fonduri de rezerva. Guvernul britanic a anuntat ca va pune la dispozitia a trei dintre bancile locale lichiditati in valoare de 37 mld. lire sterline (47 mld. euro), ca parte a unui plan de salvare a sistemului financiar in valoare de 400 mld. lire sterline (507 mld. euro).
Pietele bursiere mondiale au inregistrat cresteri semnificative dupa anuntarea detaliilor legate de planul european menit sa salveze institutiile bancare aflate in dificultate. Odata cu anuntarea planului comun european, principalele banci centrale de pe continent au promis ca vor acorda institutiilor bancare finantare nelimitata exprimata in dolari in cadrul unei actiuni coordonate impreuna cu banca centrala americana (Fed). Aceasta miscare este menita sa reduca cererea puternica de moneda americana existenta pe piata financiara europeana.
Noile masuri adoptate de autoritati au generat deja o relaxare a conditiilor de pe piata interbancara, in conditiile in care dobanda pentru imprumuturile cu perioada de rambursare de trei luni a coborat la inceputul saptamanii pana la 4,75%, inregistrand cel mai semnificativ declin din ultimele sapte luni.
Actiunile cotate pe bursele americane au avansat, de asemenea, pe fondul aparitiei unor noi detalii in cadrul unui plan menit sa ajute la recapitalizarea mai multor banci din SUA.
O declaratie aparte in cadrul planului comun de sprijinire a pietelor financiare a fost cea venita din partea executivului suedez, care a anuntat ca va adopta o serie de masuri menite sa ofere aumite garantii pe sectorul financiar, dar nu va sprijini direct, prin infuzii de lichiditate, vreo banca locala.
Norvegia a anuntat ca va oferi bancilor comerciale din tara linii de credit in valoare totala de 55,4 mld. dolari (40,7 mld. euro), acceptand drept garantii ipotecile detinute de acestea. De asemenea, autoritatile portugheze au promis sa dea garantii in valoare de 20 mld. euro pentru operatiunile de pe piata interbancara.
In Marea Britanie, premierul Gordon Brown a anuntat achizitionarea de actiuni in cardul a trei dintre principalele banci din Regat. Masurile adoptate, catalogate de premier drept "fara precedent, dar esentiale", ar putea aduce sub controlul statului 60% din actiunile Royal Bank of Scotland si 43% din titlurile institutiei rezultate in urma fuziunii dintre HBOS si Lloyds TSB.
Planul german urmeaza indeaproape modelul britanic si va acorda ministerului de finante de la Berlin puterea de a elibera pe piata 500 mld. dolari intr-o prima faza. Bancile daneze vor avea de asemenea capacitatea de a atrage garantii in valoare totala de 200 mld. dolari pentru operatiunile lor de pe piata interbancara.
Planul german de salvare a sistemului financiar prezinta anumite similitudini cu cel elaborat de Trezoreria americana si care prevede achizitionarea de active bancare neperformante in valoare de 700 mld. dolari, autoritatile de la Berlin anuntand ca vor crea un fond de 10 mld. dolari prin intermediul caruia ar putea cumpara anumite instrumente financiare ilichide.
Actiunea coordonata a guvernelor europene a fost foarte bine primita de oficialii Fondului Monetar International.
"Datorita noilor masuri adoptate, punctul maxim al crizei se afla cel mai probabil undeva in trecut", a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO