Guvernul Orban aruncă arta şi istoria în lupta pentru alegerile din Ungaria

Orban era vizibil mândru când a anunţat săptămâna trecută că statul a reintrat în posesia unei părţi din tezaurul Sevso, o colecţie de platouri mari şi recipiente din argint datând de pe vremea Imperiului Roman, contra sumei de 15 milioane de euro.

Banca centrală, condusă de György Matolcsy, fost ministru al economiei în guvernul Orban, a anunţat că intenţionează să cheltuiască 100 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2018 pe opere de artă ungureşti ajunse în mâini străine. 

„Ungurii au supravieţuit de-a lungul vremurilor deoarece s-au hrănit din moştenirea culturală lăsată acum 1.000 de ani de Regatul Ungar“, spune Mária Prokopp, prefesor de artă medievală şi renascentistă la Univer­sitatea Eötvös Lóránd din Budapesta.

Scopul programului de artă al băncii centrale „este să repatrieze cât mai multe lucrări importante de artă posibil“ pentru a proteja şi păzi moştenirea culturală a naţiunii, a explicat instituţia. Însă banca nu a precizat cum va finanţa programul, care este de trei ori mai comparativ cu cheltuielile operaţionale din 2012.

„Este vorba de cea mai mare sumă din istoria modernă a ţării pe care Ungaria a alocat-o pentru cheltuieli pe artă“, a spus László Baán, directorul general al Muzeului de Arte Frumoase al Budapestei. El este consilier de achiziţii al băncii centrale.

Istoria Ungariei, ca de altfel ale tuturor statelor din regiune, este marcată de conflicte armate şi revoluţii în urma cărora arta a părăsit ţara ca despăgubiri sau pradă de război. Cea mai recentă astfel de catastrofă este  Al Doilea Război Mondial, în care atât trupele germane, cât şi cele ruseşti au jefuit ţara de obiecte istorice şi opere de artă. Ungaria nici măcar nu ştie ce lucrări artistice sunt în Rusia deoarece până de curând cercetările în acest sens erau interzise.

SUA a returnat la sfârşitul răz­boiului colecţia completă a Muzeului de Arte Frumoase al Budapestei, scoasă din Ungaria de către nazişti în 1945 într-un tren cu 42 de vagoane, „Trenul Aurului“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.04.2014