"Lumea este cuprinsă de groază după confirmarea utilizării de arme chimice în Siria. Totul te conduce să crezi că regimul este cel care a comis acest act abject, care îl condamnă definitiv în ochii lumii", a afirmat Hollande, într-o declaraţie de politică externă, la Paris.
"Responsabilitatea noastră este de a căuta riposta cea mai potrivită faţă de abuzurile regimului sirian (...). Franţa este pregătită să îi pedepsească pe cei care au luat decizia infamă de a gaza (persoane) nevinovate", a anunţat şeful statului francez.
În contextul în care se conturează o ripostă internaţională, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, imposibil de obţinut din cauza votului rus de veto, François Hollande a invocat "responsabilitatea de a proteja civili", aşa cum a fost votată în 2005 de Adunarea Generală a ONU. Atacul chimic de la 21 august comis la periferia Damascului, atribuit regimului, s-a soldat cu sute de morţi.
Preşedintele Franţei a calificat drept "război civil" conflictul din Siria.
"Acest război civil ameninţă în prezent pacea în lume", a subliniat el, notând că acest "conflict se propagă de-acum la nivelul întregii regiuni, în Liban prin atentate, în Iordania şi Turcia prin afluxul de refugiaţi, în Irak prin dezlănţuirea unor violenţe sângeroase".
Pe de altă parte, clasa politică franceză pare foarte circumspectă în perspectiva unei eventuale intervenţii militare occidentale în Siria, diverse voci din cadrul opoziţiei de dreapta, dar şi din cadrul stângii avertizând cu privire la "riscurile" unei asemenea acţiuni.
Reacţiile s-au multiplicat marţi, în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Franţa, par tot mai hotărâţi să lanseze o lovitură împotriva regimului sirian, acuzat că se află la originea atacului chimic de la 21 august lângă Damasc.
"Franţa nu se va deroba de responsabilităţile pe care le are", a declarat marţi o sursă apropiată preşedinţiei. Opţiunile aflate pe masă merg de la consolidarea sancţiunilor internaţionale şi până la bombardamente aeriene şi înarmarea rebelilor sirieni.
Principalele voci ale dreptei, inclusiv preşedintele UMP Jean-François Copé, păstrează tăcerea pentru moment. Harlem Désir, preşedintele Partidului Socialist (PS), nu s-a exprimat nici el.
Fostul ministru de Externe al lui Nicolas Sarkozy în perioada februarie 2011-mai 2012 Alain Juppé a îndemnat la "depăşirea blocajelor de la ONU şi ajutorarea militară a rezistenţei siriene". Însă Rachida Dati, fost ministu al Justiţiei, a declarat că se teme "că haosul provoacă haos".
François Bayrou (centru) preconizează "o mecanică implacabilă" care, "în anumite momente aminteşte pregătirea Războiului din Irak", în 2003. Frontul Naţional (extrema dreaptă) refuză ceea ce numeşte o "diplomaţie de cowboys" şi reclamă o dezbatere parlamentară.
Este şi cazul Partidului Comunist, al cărui secretar general Pierre Laurent a apreciat că "bombardarea Siriei va intensifica războiul" şi implică riscul "unei afectări a întregii regiuni", în timp ce aliatul său Jean-Luc Mélenchon îndeamnă liderii occidentali să "nu se grăbească, cu sânge rece".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
