Brigada franceză anti-fraudă are dreptul să fileze, să asculte telefoanele şi să percheziţioneze neanunţat suspecţii de fraudă, acţionând la fel ca poliţia judiciară. Persoanele care nu îşi declară conturile bancare sau averile din străinătate devin fără să ştie ţintele unor anchete sistematice declanşate la suspiciunea de evaziune fiscală, scrie cotidianul francez Les Echos.
Brigada are în total 21 de agenţi, inclusiv 8 ofiţeri de poliţie judiciară instruiţi pe criminalitate fiscală şi 13 inspectori fiscali instruiţi la şcoala de poliţie ca ofiţeri fiscal-judiciari. De când a fost înfiinţată, în noiembrie 2010, unitatea a derulat 55 de anchete în care a confiscat 17 milioane de euro şi a pus sub acuzare 73 de persoane.
"Aveţi conturi în Elveţia?"
"E vorba de conturile mele din Elveţia?" răspunde bărbatul somnoros, moment în care comisarul îl întreabă amuzat: "Aveţi conturi în Elveţia?". "Nu, nu" rectifică grăbit proprietarul locuinţei, acum trezit complet şi căutând telefonul să îşi sune avocatul. Între timp, inspectorii brigăzii încep să caute prin casă diferite bijuterii şi obiecte de valoare. Bărbatul va petrece următoarele 48 de ore în arest. Noua brigadă are toate puterile poliţiei judiciare: interceptări telefonice, filaj, arest preventiv, comisie rogatorie, percheziţii şi altele. În schimb, ea nu se poate autosesiza. Direcţia generală de finanţe publice îi trimite dosarele cu "prezumţii". Prezumţia de fraudă porneşte de obicei de la folosirea unui cont bancar într-un teritoriu "necooperant", sau utilizarea de fals în înscrisuri. "Utilizarea unui cont în străinătate nu este în sine ilegală, dar nedeclararea contului este", spune un membru al brigăzii.
Traseul unui dosar este următorul: funcţionarii de la fisc depun dosarele suspicioase la comisia de infracţiuni fiscale, care studiază dosarele şi le trimite pe cele confirmate la procurorul general. Acesta sesizează brigada anti-fraudă. În tot acest timp, suspectul de fraudă nu este anunţat, şi nici potenţialii complici. Cazul este apoi încredinţat unei echipe de doi agenţi, un ofiţer judiciar şi unul fiscal, care pornesc ancheta.
Majoritatea dosarelor prezente la momentul actual pe masa brigăzii anti-fraudă se referă la persoane care nu îşi declară conturile bancare sau care au averi ascunse în străinătate. Multe dintre aceste sume sunt ascunse în spatele unor mecanisme complexe. Ca atare, garda financiară are propriile metode şi resurse de anchetă. "Ideea e să ajungem la un rezultat pe care nu l-am fi obţinut decât foarte greu cu Codul Fiscal sau Codul de procedură fiscală", explică Frederic Long, adjunctul şefului brigăzii. Procedurile "clasice" de verificare fiscală nu permit o anchetare eficientă pentru că persoana anchetată e mereu anunţată că urmează un control al contului, iar complicii nu pot fi incluşi în investigaţie.
"Clienţii noştri au multe lucruri în comun. Sunt bogaţi, foarte bogaţi, cu mijloace considerabile, dar situaţia pe care o declară este adesea mult mai palidă decât realitatea. Scopul nostru e să surprindem acea realitate", explică Guillaume Hezard, coordonator al echipei de percheziţie. Pentru a se asigura că fondurile sunt recuperate şi nu se duc în alte paradisuri fiscale, brigada confiscă sistematic bani, bunuri de valoare şi alte documente cum ar fi poliţe de asigurare de viaţă. Fondurile confiscate sunt transferate către o agenţie de gestionare şi recuperare numită Agrasc şi coordonată de Ministerul Justiţiei. Jurisdicţia brigăzii este vastă şi poate atinge avocaţi, contabili, notari, consultanţi şi multe alte profesii cu potenţial de evaziune. Majoritatea persoanelor puse sub acuzare la momentul actual sunt judecate pentru spălare de bani, abuz de beneficii sociale, abuz de încredere, fals, insolvenţă frauduloasă, corupţie şi fraudă fiscală. Pentru cei găsiţi vinovaţi de fraudă, codul fiscal francez prevede pedepse cu închisoare de până la şapte ani şi amendă de până la 1 milion de euro, precum şi obligaţia de rambursare completă a sumelor deturnate.
Cum este în România
În România, garda financiară se poate autosesiza, în urma notificărilor sau petiţiilor primite de la cetăţeni, dar nu poate ancheta persoane fizice care nu desfăşoară activităţi comerciale.
Persoanele fizice cu averi nedeclarate sunt anchetate de altă structură a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), iar activităţile de filaj şi investigaţie sunt desfăşurate de structuri specializate, cele care organizează filaj şi pe alte segmente, nu numai cel fiscal.
O altă structură ANAF similară brigăzii franceze anti-fraudă este Direcţia Generală de Informaţii Fiscale, care "acţionează permanent pentru obţinerea de informaţii fiscale noi şi pentru identificarea de noi surse de informaţii, relevante pentru administraţia fiscală, în scopul eficientizării şi raţionalizării activităţii", potrivit descrierii de pe site-ul ANAF.
Avantajul unităţii franceze este faptul că reuneşte toate activităţile anchetei în aceeaşi echipă, reducând birocraţia şi simplificând procesul de investigaţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels