"Project Peacemaker", acesta este numele de cod pentru un proiect care a generat multe discutii in Japonia, in ultima vreme si care are in vedere fuziunea intre doua din cele mai mari banci japoneze, MTFG si UFJ. Alegera acestui nume este curioasa, avand in vedere ca batalia pentru controlul asupra UFJ a fost pana acum, conform standardelor japoneze, o serie de lovituri sub centura, care poate erupe intr-un conflict violent in cazul unei fuziuni ostile, daca rivalii de la SMFG, alta banca mare din Japonia va intra in cursa, scrie Financial Times.
Limbajul impersonal al fuziunilor si sinergiilor a depasit limitele profesionalului, ajungandu-se la critici personale, cele mai importante nume din industia bancara japoneza lansandu-se intr-un razboi al declaratiilor, fara precedent in afara usilor inchise ale Asociatiai Bancherilor din Japonia. Yoshifumi Nishikawa, presedintele SMFG, a fost caracterizat ca fiind aproape de retragere si hotarat sa se asigure ca banca sa nu va ajunge sa aiba statutul de cea mai mica dintre cele trei mega-banci japoneze. Nobuo Kuroyanagi, presedintele MTFG, este descris ca fiind un negociator puternic, care a impins UFJ intr-o situatie fara iesire, iar Ryosuke Tamakoshi, presedintele UFJ, este considerat un arivist nefericit, care pune intelegerea cu MTFG mai presus de interesul actionarilor.
Pana acum era o axioma afirmatia ca in Japonia nu pot avea loc preluari ostile. Insa, batalia pentru UFJ a reusit sa schimbe aceasta idee preconceputa. "Cel mai surprinzator aspect al fuziunii UFJ a fost ostilitatea" , a declarat presedintele unei banci de investitii straine din Tokyo. El a adaugat ca spera ca aceasta afacere sa deschida calea pentru alte preluari agresive. Momentul este propice. Reforma din sectorul financiar a ajutat restructurarea marilor corporatii, iar companiile beneficiaza de refacerea economiei. In consecinta, mai multe companii se afla in pozitia de a achizitiona firme mai putin puternice in Japonia, iar numarul de companii destul de atractive pentru a atrage investitori externi a crescut. Dupa ani de asteptare, Japonia pare sa intruneasca in sfarsit toate conditiile care sa duca, cel putin teoretic, la cresterea pietei M&A(Mergers & Acquisitions).
Din pacate, reglementarile si legile japoneze pot face doi pasi inainte si apoi se pot intoarce ca sa faca un pas si trei sferturi inapoi. Exista semne ca aceasta situatie se poate repeta, spre consternarea bancilor de investitii, tocmai cand mediul parea sa fie propice dezvoltarii pietei de fuziuni si achizitii. In timp ce Japonia permite companiilor straine sa realizeze fuziuni si achizitii de tip actiune contra actiune, nu s-a reusit aducerea la un nivel corespunzator a taxelor aplicate acestor tranzactii. Asta inseamna ca o companie japoneza primeste un tratament preferential in cazul unei tranzactii, fata de o companie non-japoneza care realizeaza aceesi tranzactie. Aceasta reglementare este mentinuta de catre biroul de taxe al Ministerului de Finante din Japonia, care a dovedit si in trecut retineri in ceea ce priveste liberalizarea regimului de taxe aplicate companiilor straine. Principalul motiv pentru care aceasta lege continua sa existe pare a fi teama ca companiile straine, cu un potential mai ridicat decat cele japoneze vor putea sa intre agresiv pe aceasta piata si sa preia companii japoneze foarte ieftin. Avand in vedere ca 60% din fuziunile si preluarile efectuate pe piata japoneza au fost de tipul actiuni contra actiuni, esecul guvernului de a schimba tratamentul fiscal aplicat companiilor straine apare ca o forma de protectionism.
Al doilea pas inapoi este legat de planurile Ministerului Comertului si Industriei de a studia masuri care sa previna preluarile ostile, punand la dispozitia companiilor asa zisele "pastile otravite", care sa le apere in cazul unor achizitii. Una din metodele avute in vedere este sa se permita companiilor vizate sa emita noi actiuni, care sa dilueze pachetul detinut de un potential cumparator, tactica permisa in Statele Unite, dar interzisa in Marea Britanie. Ministerul a recunoscut ca principala motivatie este sa permita companiilor japoneze sa sa apere de atentia nedorita a companiilor straine. Un ziar japonez a descris aceasta masura ca fiind un vaccin impotriva preluarilor "infectioase" realizate de companiile straine.
Fuziunea UFJ a determinat atragerea interesului companiilor straine pentru piata japoneza de fuziuni si achizitii, fiind, in primul rand, un simbol al schimbarilor petrecute in Japonia. Totusi, in timp ce Japonia isi dezvolta din ce in ce mai mult caracteristicile une economii de piata, exista semne de revenire la instinctul protectionist care i-a creat probleme in trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
