Incercarile guvernatorului Bundesbank, Axel Weber, de a combate inflatia cu orice pret, in scopul evitarii hiperinflatiei ce a afectat Germania in anii '20, sunt puternic atacate de consiliul guvernatorilor din cadrul Bancii Centrale Europene (BCE).
Weber a fost criticat de asemenea in mai, dupa ce a incercat sa opreasca demersurile bancii centrale de a cumpara active pentru a relaxa creditarea. Declaratia sa din decembrie, prin care avertiza ca bancile nu ar trebui sa-si reduca dobanzile de referinta la sub 2%, a ramas fara ecou, avand in vedere ca BCE a anuntat deja in mai scaderea ratei dobanzii la 1%.
Germania cere masuri de precautie
Influenta din ce in ce mai scazuta a Bundesbank-ului ar putea bloca majorarea dobanzii de politica monetara pentru o perioada mai lunga decat in mod normal. Firma Barclays Capital a estimat in urma cu doua saptamani ca BCE nu va mai aproba majorarea dobanzii pentru cel putin inca doi ani.
Weber, in varsta de 52 de ani, a cerut ca nivelul dobanzilor sa fie majorat inainte ca riscurile inflationiste sa se materializeze, insa "colosul Bundesbank isi pierde din influenta", a spus Stuart Thomson, managerul fondului scotian Ignis Asset Management.
"Intr-o banca centrala europeana organizata dupa bunul plac al Bundesbank-ului, ratele nu ar fi fost reduse la un asemenea nivel", a explicat Thomson, care mizeaza pe lira sterlina pe fondul speculatiilor ca Banca Angliei ar putea reduce achizitiile de obligatiuni si ridica costurile de creditare.
Inversarea balantei de putere in defavoarea bancii centrale germane ii obliga pe investitori sa exploreze dincolo de interesele lui Weber pentru a intelege strategia BCE, condusa de Jean-Claude Trichet, 66 de ani. In aceste conditii, guvernatori europeni precum slovacul Marko Kranjec sau cipriotul Athanasios Orphanides intra in vizorul investitorilor.
Statele mai mici isi scot "coltii"
"Vocea colectiva a altor tari devine acum mult mai importanta, iar BCE este mai predispusa la atingerea unui compromis", a afirmat Andrew Bosomworth, fost economist al BCE si actual manager al fondului de investitii californian Pacific Investment Management.
Economia va demonta toate argumentele pe care Weber le aduce in favoarea majorarii dobanzii de referinta, a precizat si Richard Batty de la fondul de investitii Standard Life din Edinburgh. "Nu vad nicio tendinta de crestere a inflatiei in Europa", a spus Batty. "As fi foarte surprins daca BCE ar majora anticipat dobanzile." La sfarsitul lunii iunie, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a estimat ca preturile din zona euro vor creste cu 0,5% anul acesta si cu 0,7% in 2010, mult sub limita de 2% stabilita de BCE. Preturile s-au majorat cu 3,3% in 2008, fiind cel mai puternic avans de cand euro a fost introdusa acum un deceniu.
In ceea ce priveste perspectivele de ansamblu, institutia internationala cu sediul la Paris a avertizat ca BCE ar trebui sa reduca foarte rapid dobanda de referinta, pentru a sustine revenirea economiei zonei euro, pentru care OCDE a anuntat o contractie de 4,8% anul acesta si o stagnare in 2010. Economia zonei euro a inregistrat o crestere de 0,7% in 2008.
Economistii de la filiala londoneza a bancii Barclays au prognozat ca strategii europeni nu vor mai opera majorari asupra ratelor dobanzii pana spre sfarsitul lui 2011.
"Orice potentiala crestere nu se va materializa decat la mult timp dupa ce Fed va urma acelasi drum", potrivit lui Julian Callow, economist-sef al bancii Barclays.
Frica de inflatie
Apetitul bancii centrale germane pentru stabilizarea preturilor isi gaseste radacinile in fenomenul hiperinflationist ce a urmat Primului Razboi Mondial si care a alimentat framantarile sociale care l-au ajutat pe Hitler sa preia carmele tarii.
Guvernul a aprobat pe atunci emisiunea masiva de moneda pentru a finanta cheltuielile de razboi si pentru a plati despagubiri fortelor aliate. Deja la sfarsitul lui 1923, preturile explodau lunar cu 2.400%, potrivit informatiilor furnizate de Bundesbank.
"Frica de inflatie este prezenta in ADN-ul Germaniei", potrivit lui Andreas Scheuerle, economist la filiala Dekabank din Frankfurt. Totusi, aceste temeri au ajutat la modelarea si lansarea monedei euro.
Pentru a-si asigura sprijinul guvernului de la Berlin chiar inainte ca euro sa fie creat in 1999, politicienii europeni s-au angajat sa transfere preocuparile Bundesbank-ului de mentinere a preturilor in statutul de functionare al BCE.
Prin aceasta, BCE se diferentiaza de Fed, al carui dublu mandat este acela de a stopa inflatia si de a proteja crearea de locuri de munca.
Weber, aflat in fruntea bancii centrale germane din aprilie 2004, nu se lupta pentru majorarea dobanzii de politica monetara in prezent, mai ales dupa ce inflatia pentru cele 16 state din zona euro a scazut la 0% in mai, pentru prima oara de cand datele au inceput sa fie culese in 1996.
Argumentele la care Weber a recurs, in schimb, arata ca BCE ar trebui sa retraga masurile de stimulare economica dupa ce economia va reintra in normalitate.
Printre propunerile sale se numara majorarea dobanzii ca masura de "precautie", pentru a tempera inflatia inca din faza incipienta, si urmarirea unui "program esalonat" de recuperare a imprumuturilor pe care BCE le-a acordat bancilor. Retragerea "cat mai rapida" a lichiditatilor in exces de pe piata "odata ce mediul economic isi va reveni" este necesara pentru a asigura stabilitatea preturilor, a declarat Weber pe la sfarsitul lunii mai.
Pe 23 iunie, guvernatorul Bundesbank a precizat ca BCE nu isi mai poate permite reducerea dobanzilor de politica monetara sau introducerea unor noi initiative de stimulare a economiei.
Contractiile suferite de industriile manufacturiera si de servicii din Europa incep sa se modereze, potrivit unui indice calculat de compania Markit Economics pe baza unui sondaj in randul unor manageri de firme.
Indicele a crescut la 44,4 puncte in iunie, stabilind un record pentru ultimele zece luni.
Weber si-a exprimat inca de la sfarsitul anului trecut ingrijorarea ca dobanzile foarte scazute si achizitiile de active ar putea forma piatra de temelie a urmatoarelor bubble-uri financiare si a inflatiei ridicate. Argumentele sale nu au fost luate insa in seama.
Minim record pentru dobanda
Pe 7 mai, BCE a redus in continuare dobanda de referinta cu un sfert de punct procentual, pana la 1% si si-a anuntat intentia de a cumpara, in premiera, obligatiuni garantate in valoare de 60 mld. euro.
Deciziile luate de BCE au marcat o victorie pentru Cipru, Grecia si Austria, care au pledat pentru demersuri mai agresive. Orphanides, guvernatorul bancii centrale a Ciprului, a explicat la sfarsitul lui ianuarie ca argumentele potrivit carora odata cu scaderea drastica, ratele de dobanda devin ineficiente, ar fi "periculoase" si "eronate". Totusi, declaratiile lui Weber inca isi pun amprenta asupra pietelor. Moneda unica europeana si randamentele biletelor germane de trezorerie cu scadenta la doi ani au inregistrat un avans luna trecuta, dupa ce guvernatorul Bundesbank a anuntat ca nu mai exista motive pentru care dobanda de referinta sa fie redusa in continuare.
Daca Weber nu ar fi avut un cuvant de spus in politica monetara a zonei euro, strategii europeni ar fi dat curs unor initiative mult mai agresive, a declarat Marie Diron, fost economist pentru banca centrala a Germaniei si in prezent economist pentru firma Oxford Economics din Londra.
Planul Bancii Centrale Europene de achizitie a unor obligatiuni in valoare de 60 de miliarde de euro implica o investitie care se ridica la 0,6% din PIB-ul zonei euro, comparativ cu programul bancii centrale americane (Fed), care implica 12%, iar dobanda de referinta a BCE depaseste nivelul ratelor adoptate de G7 (grupul celor mai industrializate natiuni din lume).
Chiar si in aceste conditii, in vartejul unei crize care nu sufera termeni de comparatie, actiunile BCE nu sunt suficiente pentru multi dintre membrii consiliului guvernatorilor.
"Scopul major ar trebui sa fie revenirea economiei pe plus cat mai rapid cu putinta", a declarat Ewald Nowotny, guvernatorul bancii centrale din Austria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
