Economiile emergente din Europa de Est se vor confrunta cu iesiri masive de capital privat in acest an, in principal din cauza faptului ca criza economica globala reduce apetitul investitorilor pentru risc, potrivit Institutului de Finante Internationale (IFI), scrie Bloomberg.
Investitorii straini vor scoate in acest an din Rusia, Ucraina, Turcia si din cele cinci state membre ale Uniunii Europene din zona estica 26,7 mld. dolari (19,5 mld. euro), potrivit estimarilor institutului cu sediul la Washington.
Aceasta evolutie este situata la polul opus fata de cea din 2008, cand intrarile de capital s-au ridicat la 241,4 mld. dolari (176,4 mld. euro), si de cea din 2007, cand nivelul investitiilor in aceasta regiune a fost de 396,1 mld. dolari (289,5 mld. euro), potrivit IFI. Celelalte state est-europene membre ale Uniunii Europene incluse in raport sunt Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria si Romania.
"Fluxurile private de capital par a-si reveni dupa un prim trimestru extrem de slab, insa iesirile de capital vor continua sa depaseasca intrarile", potrivit raportului. Intrarile nete de capital in perioada 2005-2008 s-au situat in medie la 275 mld. dolari (201 mld. euro).
Pierderi globale de 4.100 mld. $
Economiile din Europa de Est, care in cei cinci ani de pana in 2007 au inregistrat rate de crestere de aproximativ 7%, au fost lovite de criza, in principal din cauza reducerii cererii pentru produsele lor de export si a secarii intrarilor de capital. Criza creditelor va provoca pana la sfarsitul lui 2010 pierderi globale de 4.100 mld. dolari (2.997 mld. euro), potrivit estimarilor Fondului Monetar International.
Ungaria, Belarus, Ucraina, Letonia, Romania si Serbia au necesitat fonduri internationale pentru a evita intrarea in incapacitate de plata, dupa ce investitorii au iesit in bloc din pietele emergente. Doua treimi din rambursarile catre banci straine, ce se vor realiza in acest an, vor fi platite de bancile si companiile rusesti, iar mare parte din ceea ce a ramas de creditorii din Turcia si Ucraina, potrivit IFI.
Intrarile nete de capital strain privat ar trebui sustinute in Europa Centrala si de Est, impulsionate prin investitii directe continue si prin sprijin de la bancile mama din strainatate pentru filialele lor, potrivit raportului.
PIB-ul se contracta in tot Estul
Cererea din ce in ce mai slaba pentru exporturi, combinata cu inasprirea conditiilor de creditare va provoca contractarea Produsului Intern Brut in toate cele opt state din regiune.
Institutul estimeaza o contractare medie a PIB-ului de 6,9%. Ucraina va fi insa cel mai afectat stat, economia sa urmand sa se contracte cu pana la 16,7%. In Rusia declinul va fi de 8,7%, in Turcia de 7,5%, in Ungaria de 6%, iar in Romania de 4%, potrivit Institutului. Economia cu cea mai mica rata de contractie, de 1%, va fi Polonia, potrivit aceleiasi surse.
FMI modifica In scadere nevoia de refinantare a Estului
Fondul Monetar International (FMI) a revizuit informatiile referitoare la nevoia de refinantare a datoriei externe a Europei de Est, dupa ce anterior a recunoscut ca a exagerat nivelul datoriilor statelor din regiune, scrie The Baltic Course.
Noile modificari au fost facute publice de catre FMI. Subiectii acestora sunt Lituania, al carei raport a fost modificat in scadere de la 425% la 204%, Polonia care a ramas la 141% de la 169%, Bulgaria al carei raport privind datoria externa-rezervele in valuta a fost redus la 132%, de la 188%, si Ucraina, unde modificarea s-a facut de la 208% la 116%. Raportul pentru Romania a fost stabilit la 127%.
In cel mai recent raport "Global Financial Stability" (Stabilitate Financiara Globala), FMI a oferit publicului cifre cheie privind starea economica si financiara a 38 de state cu piete emergente. Printre aceste cifre se numara si datoria externa a acestora ca procent din rezervele in valuta ale acestor tari. Valorile pentru unele state au fost contestate de bancheri ai bancii centrale, analisti si jurnalisti.
FMI a recunoscut ca au intervenit unele erori in programul de calcul. Saptamana trecuta, fondul a facut publice o serie de noi date referitoare la datoria externa in raport cu rezervele in valuta pentru unele dintre statele est-europene. Raportul pentru Cehia a fost redus de la 236% la 89%, iar pentru Estonia de la 210% la 132%, intr-o prima instanta, pentru ca ulterior sa fie majorat la 346%, potrivit agentiei de presa Thomson Reuters.
Oficialii Fondului nu au facut comentarii cu privire la acest subiect.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
