Dupa patru ani de cheltuit in voie, islandezii iau cu asalt supermarketurile, facandu-si provizii de alimente. Pe fondul colapsului din sistemul bancar, amenintarea referitoare la diminuarea importurilor capata dimensiuni psihologice relevante, scrie Bloomberg.
"De o saptamana incoace, a inceput nebunia", a afirmat Johannes Smari Oluffsson. Manager la magazinul cu politica de discount Bonus din cadrul celui mai mare centru comercial din capitala Rejkyavik, Oluffsson a declarat ca "vanzarile s-au dublat".
Bonus cuprinde un lant de magazine la nivel national. In prezent, compania detine stocuri ce vor asigura necesarul optim pentru inca doua saptamani. Ulterior, rafturile vor incepe sa se goleasca, in conditiile in care nu se poate patrunde pe piata valutara, a precizat Oluffson, managerul in varsta de 22 de ani.
Piata valutara a Islandei s-a deteriorat pe fondul colapsului celor trei mari banci nationale si al renuntarii la marja de variatie a ratelor de schimb din partea guvernului. Multe banci nu mai tranzactioneaza moneda nationala, coroana, iar furnizorii straini solicita plata in avans a creantelor. Guvernul a cerut bancilor prioritizarea tranzactiilor cu valuta pentru bunuri de larg consum precum alimente, medicamente si petrol.
Criza financiara globala are deja repercusiuni asupra retailerilor de imbracaminte. Ragnhildur Anna Jonsdottir, proprietar al magazinului de haine Next situat in centrul comercial Kringlan, a afirmat ca se afla in imposibilitatea de a face rost de valuta pentru urmatoarele livrari din partea furnizorilor. Mai mult, chiar daca valuta ar fi disponibila pe piata, ratele de schimb ar fi exagerat de ridicate. "Nu mai primim marfa, asa cum obisnuiam sa facem o data pe saptamana. Aceasta este a treia saptamana in care nu am primit".
Cei 320.000 de locuitori ai Islandei au avut parte de patru ani de crestere economica excesiva, pe fondul expansiunii internationale a afacerilor autohtone. In prezent, cele trei mari banci islandeze, Kaupthing Bank, Landsbanki si Glitnir Bank s-au prabusit dramatic sub "povara" datoriilor de peste 61 de miliarde de dolari (45 de miliarde de euro). Aceasta suma echivaleaza cu de 12 ori economia Islandei, potrivit datelor furnizate de Bloomberg.
Fondul Monetar International (FMI) a trimis o delegatie in Islanda, pentru a discuta acordarea de asistenta tehnica si chiar financiara. Dupa refuzul guvernelor si bancilor europene de a oferi sprijin financiar Islandei, prim-ministrul Geir Haarde a anuntat ca va incepe negocierile cu FMI si, de asemenea, cu Rusia, aceasta din urma oferind un imprumut de 4 miliarde de euro (5,5 miliarde de dolari).
Conditiile naturale ale Islandei o determina sa importe mare parte din produsele alimentare solicitate pe piata, exceptie facand carnea, pestele si produsele lactate.
Andres Magnusson, CEO al Icelandic Federation of Trade and Services, a declarat ca un important lant de supermarketuri islandez a fost pus in dificultate saptamana trecuta, neputand face rost de moneda straina pentru aprovizionarea optima a magazinelor. De asemenea, nici platile electronice nu au putut fi efectuate in acest context. Islandezii se vor confrunta cu o penurie de bunuri de larg consum spre sfarsitul saptamanii daca nu se vor face demersuri benefice in acest sens, a precizat Magnusson. "Ne straduim sa asiguram supravietuirea economiei. Exista capital care trebuie sa paraseasca tara", a conchis Magnusson.
Pe de alta parte, angrosistii emit pretentii cu privire la plata produselor exportate, chiar inainte ca aceste marfuri sa iasa din tara, a declarat Knutur Signarsson, presedinte al Federation of Icelandic Trade. In circumstante normale, angrosistii ar prelungi perioada de incasare a creantelor la 30 pana la 90 de zile. "Multi dintre furnizori ne cer plata cash chiar inainte de a trimite bunurile. Din cauza acestei situatii, Islanda si-a pierdut credibilitatea".
In pofida faptului ca detin pozitia a cincea la nivel mondial in ceea ce priveste Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (conform indicelui de dezvoltare umana al ONU pe intervalul 2007-2008), islandezii vor fi nevoiti sa stranga cureaua.
"Consumatorii platesc mai mult decat primesc. Preturile legumelor si ale fructelor, in majoritate importate, au explodat in ultimele luni, crescand cu 50%", a spus un locuitor al Rejkavykului. "Situatia nu e tocmai reconfortanta, intrucat nu stim la ce sa ne asteptam".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
