Atmosfera de optimism care începe să înconjoare Europa a devenit mai densă după ce premierul italian Mario Monti a declarat că turbulenţele prin care trece zona euro, inima Uniunii Europene, se apropie de sfârşit. Monti a mers însă şi mai departe şi l-a numit pe cel care în ochii lui este vinovat de apariţia crizei datoriilor suverane: atitudinea risipitoare a Germaniei şi Franţei din anii 2000.
Problemele zonei euro "aproape că s-au terminat", după un răspuns iniţial lent din partea liderilor europeni, a declarat ieri Monti la Tokio. De altfel, optimismul privind criza datoriilor din zona euro a fost alimentat şi de cancelarul german Angela Merkel, care a afirmat că turbulenţele s-au redus în intensitate, scrie Bloomberg. Monti a pornit însă în căutarea celor care sunt vinovaţi de actuala criză a datoriilor din zona euro şi i-a găsit, notează publicaţia franceză La Tribune.
"Povestea începe în 2003, când euro nu era decât un bebeluş. Pe atunci, Germania şi Franţa permiteau creşterea deficitelor bugetare şi a datoriilor", a explicat oficialul.
Devenit premier în toamna anului trecut în locul lui Silvio Berlusconi, care a demisionat la presiunea pieţelor, după ce acestea au luat în colimator Italia din cauza instabilităţii politice şi economiei necompetitive, oficialul, a amintit că pe atunci Consiliul European a decis să nu penalizeze primele economii europene ca mărime pentru excesele bugetare. "Cosiliul European, condus atunci prin rotaţie de Italia, a anunţat că în pofida opoziţiei Comisiei Europene, Germania şi Franţa nu trezesc motive de îngrijorare, cu toate că deficitele lor bugetare depăşeau 3% din PIB", a subliniat Monti. În acea perioadă, Monti era comisar european pentru Concurenţă.
Pentru oficialul italian Germania şi Franţa sunt părinţii zonei euro, care şi-au încălcat propriile reguli, iar Grecia, stat care a trecut de mai multe ori în ultimii ani pe lângă faliment, este copilul care le-a urmat exemplul.
"Bineînţeles, dacă tatăl şi mama zonei euro încalcă regulile, nu se poate spera ca acestea să fie respectate de state precum Grecia", a spus Monti. Cum să dai vina pe statele din sudul Europei când economiile cele mai puternice sunt ele însele risipitoare, se întreabă publicaţia franceză, care concluzionează că "nu este sigur că preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi Merkel vor aprecia analiza lui Monti privind cauzele crizei".
Ieşirea din criză vine cu un preţ pentru Germania. Merkel i-a atenţionat pe parlamentarii germani că se aşteaptă ca, odată cu reducerea intensităţii crizei, costurile de finanţare ale statului să crească deoarece îşi va pierde statutul de adăpost în faţa riscului, potrivit Bloomberg. La rândul său, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble le-a spus parlamentarilor că nu se aşteaptă ca în următoarele trei luni mecanismul de protecţie al zonei euro, Fondul European de Stabilitate Financiară, să fie nevoit să intervină pentru a salva vreun stat membru.
Liderii europeni s-au grăbit şi în 2010 să anunţe ieşirea iminentă din criză, după ce Grecia a primit ajutor internaţional. În martie 2010, preşedintele de atunci al Comisiei Europene Romano Prodi a declarat că perioada cea mai grea din criza financiară a Greciei a fost depăşită. De atunci, Portugalia şi Irlanda au fost forţate să ceară ajutoare financiare.
La polul opus, în SUA, preşedintele Rezervei Federale Ben Bernanke a avertizat că revenirea economiei americane nu este încă asigurată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
