Ana Patricia Botin, presedinta a Banesto, banca spaniola de retail, a fost desemnata femeia de afaceri a anului in Europa, in cadrul celei de-a doua clasificari anuale a celor mai proeminenti lideri corporatisti femei realizata de Financial Times si FT Deutschland.
Botin a avansat pe prima pozitie de pe pozitia secunda detinuta anul trecut, inlocuind-o pe Sari Baldauf, fosta sefa a Nokia Networks, ce a parasit grupul de telefonie mobila in luna decembrie. Anul acesta, pozitia secunda este detinuta de Anne Lauvergeon, ce conduce Areva, grupul nuclear francez detinut de stat.
Lista celor mai importante 25 de femei de afaceri din Europa, realizata de un juriu de cinci membri, cuprinde atat figuri renumite, cat si unele mai putin cunoscute din Europa, incluzand Turcia si Polonia.
Printre cele mai cunoscute sunt Botin, fostul director JP Morgan in varsta de 45 de ani, ce joaca un rol esential in cadrul grupului financiar Santander, unde tatal sau este presedinte; Rose Marie Bravo, ce va parasi anul viitor pozitia de director executiv al Burberry dupa transformarea producatorului de articole de lux; si Clara Furse, director al bursei londoneze.
Printre figurile mai putin cunoscute se numara femei in pozitii de senior manager, sub nivelul de CEO, cum ar fi Linda Cook si Vivienne Cox, ce conduc divizii ale Royal Dutch/ Shell si BP, respectiv Marie-Christine Lombard, director francez al diviziei de curierat a TNT, grupul olandez de servicii postale si logistica.
Sunt 10 noi figuri in cadrul topului, ceea ce reflecta decizia juriului de a acorda o importanta sporita in acest an femeilor ce conduc mari companii sau divizii.
Varsta femeilor incluse in top este cuprinsa intre 28 si 62, insa multe au 40 de ani. In cazul in care ar urma modelele traditionale legate de cariera de CEO, acestea s-ar putea asepta sa ocupe pozitii mult mai solide in decurs de cinci-zece ani.
Vor reprezenta acestea figuri rare in lumea camerelor de consiliu si pozitii de top din Europa, dominata de barbati, sau vor ajunge femeile sa avanseze pe scara ierarhica in numar mare pana atunci?
Unii sunt optimisti, spunand ca momentul devine propice pentru o schimbare. Au existat nenumarate initiative in intreaga Europa menite a rezolva problema numarului redus de femei prezente in consiliile de administrare ale companiilor.
Un studiu realizat anul trecut de European Professional Women''''s Network si Egon Zehnder International a dezvaluit faptul ca femeile reprezinta numai 8% din directori si 5% din managerii de top in cadrul celor mai mari 200 de companii europene.
Initiativele variaza intre impunerea unor cote oficiale, in Norvegia, conform carora femeile trebuie sa ocupe 40% din pozitiile din cadrul consiliilor, pana la forme mai subtile de presiune, cum ar fi cele patru noi campanii din Olanda ce au ca menire o vizibilitate sporita a candidatelor la pozitiile de membru al unui board.
"Desi numai istoria va arata acest lucru, simt ca ne aflam la o rascruce", spune Mirella Visser, presedinta a Women''''s International Network, o asociatie a femeilor profesioniste din Amsterdam. Visser este cofondatoare a Vrouwen in Beeld, ce a publicat o lista de 300 de femei aflate in pozitii de senior manager, ca reactie la plangerile directorilor executivi de multinationale, conform carora acestia ar fi dispusi sa numeasca mai multe femei in pozitii de director, dar "nu le pot gasi".
Combinate, aceste initiative au inlesnit accesul unui numar de 1.000 de femei din Olanda la pozitii de director, estimeaza Visser. Un numar mai mare de femei sunt desemnate in pozitii de membru al consiliului de conducere al unei companii, in parte gratie acestor activitati, dar si legislatiei ce confera consiliilor din domeniul muncii dreptul de a propune o treime din directorii marilor companii, adauga aceasta.
"Initiativele au avut drept rezultat cresterea numarului de femei ce sunt constiente ca pot ajunge intr-o pozitie de director. De asemenea, a crescut numarul companiilor ce solicita femei candidati". Totusi, dintre femeile din acest top, numai sase au fost pana acum admise in boardurile unor organizatii nonprofit sau al unor organisme din domeniul sanatatii.
Conform studiului european pe anul 2004, femeile au reprezentat numai 7% din directorii celor mai importante companii olandeze.
Companiile norvegiene inregistreaza progrese mai rapide, in fata sanctiunilor guvernamentale ce le-ar fi impuse daca nu ar respecta cotele. Numarul femeilor din cadrul boardurilor companiilor listate a crescut pana la 22%, ceea ce, conform unui studiu, confera acestei tari cel mai mare procentaj din lume de femei prezente in cadrul consiliilor de directori.
Totusi, cotele sunt controversate si unele tari prefera sa urmeze alte forme de presiune, cum ar fi FTSE Female Index din Marea Britanie, un exercitiu anual ce realizeaza un top anual al celor mai importante 100 de companii dupa numarul femeilor prezente in cadrul boardurilor.
O alta initiativa recenta din Marea Britanie are drept menire o vizibilitate sporita a femeilor. Pana acum, s-au stabilit 30 de relatii de "mentoring" intre presedinti sau directori executivi si femei ce aspira la o pozitie de director.
Lloyds TSB participa la acest program, iar Eric Daniels, directorul sau executiv american, se opune cu vehementa sistemului de cote. Daniels arata ca banca a adoptat o atitudine diferita, de a cauta persoana cea mai potrivita pentru o anumita pozitie. Compania are patru femei-director in cadrul boardului alcatuit din 16 membri. In senior management, femeile-director se ocupa de corporate banking, bancassurance, telefonie.
"Cand discut cu colegi de la alte companii, acestia ma intreaba cum am gasit aceste persoane. Trebuie pur si simplu sa cauti cu mai multa atentie si imaginatie".
A existat un anumit scepticism in momentul in care banca a numit-o pe Helen Weir in pozitia de director executiv anul trecut pentru ca aceasta avea experienta in retailing si nu in domeniul serviciilor financiare. Totusi, Weir a fost candidatul perfect, spune acesta.
Indiferent care abordare se va dovedi mai eficienta pe termen lung, exista dovezi din ce in ce mai consistente in sensul ca barierele mai subtile, de ordin cultural, nu pot preveni avansul femeilor si nici nu le pot indeparta, de exemplu prin impunerea unor modele masculine de leadership sau de cariera.
Unele companii, invocand temeri legate de necesitatea de a atrage si mentine femei de talent, finanteaza cercetari legate de aceste bariere "ascunse". Intre timp, cursurile de leadership ce se adreseaza femeilor sunt din ce in ce mai numeroase, iar IMD si Instead, doua scoli europene de business, au lansat seminarii ce se adreseaza femeilor aflate in pozitii de senior manager.
Barbatii trebuie sa se implice si ei, spune Avivah Wittenberg-Cox, fondator al European Professional Women''''s Network si managing partner in cadrul Diafora, o companie de consultanta cu sediul la Paris.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
