In perioada 2009-2010, Letonia va obtine excedent de cont curent de circa 600 mil. euro, potrivit unei forme intermediare a documentului, scrie Bloomberg. Aceasta noua apreciere reprezinta o imbunatatire fata de estimarile CE de la sfarsitul anului trecut care vorbeau despre majorarea deficitului de cont curent pana la 2,9 mld. euro.
Organul executiv al UE este principalul contributor al imprumutului de stabilizare in valoare de 7,5 mld. euro, contractat de guvernul de la Riga. Deficitul de cont curent al Letoniei, cel mai mare la nivel comunitar in 2006, s-a transformat in excedent in primul trimestru al acestui an, dupa ce economia tarii baltice s-a contractat cu 18%, iar salariile angajatilor de la stat au fost reduse, afectand in sens negativ cererea de consum.
Letonia sta pe propriile picioare
"Estimarile revizuite ale deficitului extern arata ca Letonia nu va mai avea nevoie de asistenta externa suplimentara", se arata in documentele intocmite de executivul european. "Principalul motiv este acela ca imbunatatirea substantiala a situatiei deficitului de cont curent, care reduce necesitatile de finantare ale tarii."
In documentul pregatit de Comitetul Economic si Financiar - un grup format din ministrii de finante ai statelor membre ale UE, Banca Centrala Europeana si oficiali din cadrul Comisiei - se arata ca datoria publica a Letoniei s-ar putea ridica la 64% din PIB in 2010 si la 77% in 2011, aici fiind cuprinse si costurile generate de stabilizarea sistemului financiar.
1,2 mld. euro de la CE in iulie
Parlamentul leton a aprobat luna trecuta reduceri bugetare in valoare de 500 mil. lati pentru a debloca urmatoarea transa de 1,2 mld. euro din partea UE. Comisia a precizat ca banii vor fi transferati la sfarsitul lui iulie.
Letonia va continua sa reduca cheltuielile bugetare cu inca 500 milioane de lati anual pentru urmatoarele 36 de luni, pentru a aduce deficitul bugetar sub pragul de 3% solicitat de UE. Guvernul incearca sa reduca tot mai puternic cheltuielile bugetare pentru a controla deficitul bugetar, astfel incat sa poata primi in continuare creditul international, ce devine vital, in conditiile in care recesiunea continua sa se adanceasca.
"Trebuie sa reducem chiar mai mult cheltuielile, pentru a micsora deficitul", a explicat Vladis Dombrovskis, primul-ministru leton.
Una dintre conditiile negociate in decembrie 2008 de oficialii letoni cu cei de la FMI pentru primirea creditului in valoare de 7,5 mld. euro a fost reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB.
Modificarile aplicate bugetului "vor genera, in concordanta cu actualele conditii fiscale, un deficit bugetar de 11% din PIB in 2009", a indicat executivul european.
Guvernul condus de premierul Dombrovskis ar putea opera majorari asupra TVA, stabilind nivelul acestei taxe la 23% fata de 21% cat este in prezent, pentru a acoperi deficitul bugetar "daca se va dovedi ca masurile pentru ajustarea anuala de 500 milioane de lati nu vor fi suficiente".
Economia Letoniei incheie anul la minus 18%
Economia Letoniei se va contracta anul acesta cu 18% si cu 4% in 2010, urmand ca in 2011 si 2012 sa revina pe crestere, de 1,5% si respectiv 3,8%, potrivit estimarilor realizate de executivul european. Previziunile pentru declinul economiei in 2009 s-au modificat spre negativ, asteptandu-se acum o contractare cu 6% mai mare fata de estimarile initiale ale guvernului, potrivit declaratiilor lui Dombrovskis.
In primul trimestru, economia acestui stat s-a contractat cu 18%, fiind cea mai importanta scadere a Produsului Intern Brut de la nivel de Uniune Europeana, pe locurile doi si trei situandu-se celelalte doua state baltice, Estonia (-15,6%) si Lituania (-10,9%).
Efectele negative ale crizei se vor resimti si la nivel social, rata somajului va sari anul acesta la 15,8%, cu aproximativ 2% fata de valoarea de 13,9%, cat s-a inregistrat in primul trimestru. Numarul de someri va urca la 17,4% din totalul fortei de munca in 2010, conform CE.
Bancile suedeze pun in pericol succesul programelor de criza
Bancile suedeze, cei mai mari creditori din regiunea baltica, ar putea compromite programul de redresare economica lansat de guvernul de la Riga, blocand finantarea filialelor din Letonia, potrivit unui alt document emis de Comisia Europeana.
"Exista semnale potrivit carora fililalele institutiilor suedeze ar putea rambursa imprumuturile acordate de bancile-mama, fortand iesiri semnificative de euro. Implementarea cu succes a programului ar putea fi compromisa daca lichiditatile in euro sunt scoase din tara", se arata in documentul confidential al Comisiei Europene.Bancile suedeze trebuie sa deblocheze creditarea in regiunea baltica pentru ca Letonia sa poata evita anul acesta o contractie economica si mai severa decat cea anticipata de guvernul de la Riga, de 18%.
Daca bancile nu vor da drumul la creditare in mod corespunzator, cele 7,5 mld. euro acordate de UE, Fondul Monetar International si guvernul suedez s-ar putea dovedi insuficiente pentru a scoate economia letona din recesiune. "Acest risc trebuie pus in vedere in mod corespunzator in cadrul unei intalniri cu bancile suedeze, care ar trebui sa se angajeze sa-si mentina nivelul de expunere la economia Letoniei", conform documentului Uniunii Europene.
Prim-ministrul Valdis Dombrovskis a facut un prim pas in acest sens, intalnindu-se pe 25 iunie cu Carl Eric Staalberg, directorul Swedbank, cel mai mare creditor din regiune, pentru a-i solicita sa deblocheze creditarea catre populatie si companii.
Conform unor estimari ale agentiei de rating Fitch, expunerea din Europa de Est si in special din tarile baltice va genera reduceri de valoare contabila pentru sistemul bancar suedez, care se vor traduce printr-o scadere economica de 5% pentru statul nordic.
Recesiunea se vede in imobiliare
Problemele din sectorul bancar se reflecta si la nivel de piata imobiliara. Preturile proprietatilor imobiliare au cunoscut cea mai mare scadere de la nivel mondial in primul trimestru, pe fondul intrarii economiei in cea mai grava recesiune din UE, potrivit unui studiu realizat de Global Property Guide.
Preturile medii ale apartamentelor din capitala letona, Riga, au coborat in primele trei luni ale lui 2009 cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit aceluiasi studiu. Cel de-al doilea cel mai slab performer in randul pietelor imobiliare a fost Dubai, din Emiratele Arabe Unite, unde preturile locuintelor au inregistrat un declin anual de 35% in perioada ianuarie - martie. "Situatia Letoniei este surprinzator de grava", potrivit raportului Global Property Guide. "Preturile medii ale apartamentelor din Riga au coborat cu 50% fata de anul precedent, pana la 747 de euro pe metru patrat, declinul trimestrial situandu-se la 30%."
Pericol de contagiune financiara
Problemele cu care se confrunta Letonia au evidentiat ca economia europeana este interconectata, iar Europa de Est are o stare de sanatate inca fragila.
S-au ridicat din ce in ce mai multe voci care spuneau ca problemele Letoniei s-ar putea extinde si peste granitele statului, urmand sa afecteze in special statele baltice Lituania si Estonia si Suedia.
Darius Filar, membru al Consiliului de Politica Monetara al Poloniei, a spus ca "situatia din Letonia reprezinta o amenintare, toata lumea se teme de o epidemie in regiune , desi se poate observa ca reactia pietelor este diferita".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
