Preşedinţia Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a Mecanismului European de Stabilitate, firewall-ul european împotriva crizelor financiare, şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, un vehicul de construcţie a economiilor de piaţă, vor fi vacante până în vară, iar posturile sunt râvnite cu ardoare de Germania, Franţa, Marea Britanie, dar şi de Polonia.
În cursa pentru posturile europene principalii competitori sunt Germania şi Franţa, cele mai mari puteri europene şi totodată ţările omniprezente în instituţiile Europei, scrie Le Figaro. Germanii deţin în prezent preşedinţia BERD, a Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului European de Stabilitate Financiară, un scut temporar de apărare împotriva crizei datoriilor, şi vor să ocupe şefia Eurogroup-ului, în prezent deţinută de premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker din 2005.
Miza funcţiei este enormă, având în vedere importanţa ei în guvernarea economică şi financiară a zonei euro. De aceea, cancelarul german Angela Merkel, politicianul cu cea mai mare influenţă în deciziile zonei euro, vrea să-l numească pe Wolfgang Schauble, ministrul ei de finanţe, în fruntea Eurogroup. Succesul ar fi un îndulcitor pentru eşecul de a câştiga preşedinţia Băncii Centrale Europene, condusă acum de italianul Mario Draghi. Juncker va renunţa la şefia grupului până în iunie. El este cel mai longeviv şef de guvern din Uniunea Europeană şi cel mai longeviv şef de guvern încă în funcţie, ales democratic, din lume.
Francezii, obligaţi de campania electorală, nu au vociferat prea mult în cursa pentru instituţiile europene. "Nu vedem niciun inconvenient ca Wolfgang Schauble să fie numit la şefia Eurogroup", au declarat surse din guvernul francez. Dacă Germania va conduce Eurogroup-ul, va trebui să abandoneze preşedinţia FESF, în prezent asigurată de un german, Klaus Regling.
Austeritatea conduce Eurogroup
Presa internaţională vehiculează şi numele premierului finlandez Jyrki Katainen printre candidaţii la preşedinţia Eurogrop. Ca şi Schauble, mentorul lui Merkel, Katainen este un susţinător hotărât al austerităţii şi disciplinei fiscale. Finlanda este una dintre cele trei ţări din zona euro care mai au rating de top din partea agenţiilor de evaluare financiară. Celelalte state sunt Germania şi Olanda, notează Wall Street Journal.
Franţa, care până în prezent s-a bătut mai ales pentru conducerea BERD, îşi mută pionii pentru şefia FESF. "Este un post important pe care Franţa nu-l poate neglija", a precizat un diplomat francez. Ales pentru a conduce Casa de Depuneri în cazul în care preşedintele francez câştigă în această primăvară un nou mandat, actualul secretar general al Palatului Elysée, Xavier Musca, este un posibil candidat pentru preşedinţia viitorului Mecanism European de Stabilitate dacă Nicolas Sarkozy pierde alegerile.
Oficiali ai UE au indicat că Spania este interesată să obţină preşedinţia Mecanismului European de Stabilitate şi pare bine plasată pentru a obţine ceea ce vrea. Pentru preşedinţia BERD, funcţie păzită cu străşnicie de Franţa şi Germania din 1991, în cursă au pornit patru candidaţi, respectiv actualul preşedinte, germanul Thomas Mirow, vicepreşedintele BEI, francezul Philippe de Fontaine-Vive, britanicul Suma Chakrabarti şi polonezul Jan Bielecki, fost premier al Poloniei. Londra şi Varşovia par hotărâte să blocheze drumul tandemului franco-german. Dacă europenii nu ajung la un acord pentru numirea unui singur candidat, la reuniunea Ecofin de pe 31 martie BERD s-ar putea îndrepta pentru prima dată spre votul adunării generale pentru alegerea preşedintelui. Va fi atunci un duel european arbitrat de Washington, Moscova şi Tokio.
Românii din funcţiile înalte ale UE
Începând cu februarie 2010, fostul ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale Dacian Cioloş a devenit comisarul european pentru agricultură.
"Este cel mai competent candidat pe care l-am avut pentru Agricultură", a spus preşedintele Comisiei Europene, portughezul Jose-Manuel Barroso, la prezentarea comisarilor europeni. Venirea lui în această poziţie a fost o surpriză, având în vedere că postul este unul dintre cele mai râvnite în Europa, agricultura beneficiind de aproape jumătate din fondurile europene. Cioloş şi-a câştigat mandatul prin reputaţia de bun specialist şi funcţionar cu experienţă în cadrul Comisiei Europene. De asemenea, Cioloş este văzut cu ochi buni de Franţa datorită apropierii lui de poziţia franceză, respectiv subvenţionarea masivă a agriculturii. Reputata publicaţie britanică Financial Times i-a acordat românului după audierile din Comisie patru din cinci stele, într-un sistem de evaluare stabilit de jurnalişti.
De asemenea, fostul ministru al finanţelor Mihai Tănăsescu va fi numit vicepreşedinte al BEI pentru un mandat de şase ani, în locul grecului Plutarchos Sakellaris. România va deţine această funcţie în premieră. În conducerea BEI sunt opt vicepreşedinţi.
CE a indicat, într-un raport publicat în februarie, că a recrutat 727 de români şi 478 de bulgari, cu 23% peste obiectivul de angajare pentru cele două state.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
